De ce bâjbâie tinerii atunci când își caută loc de muncă

Studenții din sistemul de învățământ din România sunt consiliați foarte puțin sau deloc în ceea ce privește orientarea în carieră, resursele materiale lipsesc, calitatea consilierilor lasă de dorit, nu prea există colaborare între centrele de consiliere și agențiile județene de ocupare a forței de muncă, nu se fac studii periodice despre abandonul școlar, integrarea absolvenților pe piața muncii, impactul serviciilor de consiliere, legislația în domeniul serviciilor de consiliere și orientare în carieră sunt deficitare etc.

Acestea sunt câteva dintre concluziile ce apar în raportul de audit al performanței „Crearea și funcționarea eficientă a sistemelor informatice pentru sprijinul absolvenților în găsirea locurilor de muncă“, realizat de Curtea de Conturi. Obiectivul general al auditului l-a reprezentat evaluarea modului de implicare și urmărire de către minister și unitățile de învățământ superior în crearea și funcționarea eficientă a sistemelor informatice pentru sprijinul absolvenților de studii superioare în găsirea locurilor de muncă.

Lipsesc reacțiile la schimbările sociale și economice

Pentru a avea „universități competitive pentru piața muncii“, va trebui ca acestea să încerce să reacționeze mai repede la schimbările sociale și economice, să-și organizeze programele de studii cât mai apropiat de nevoile naționale și europene. Pentru aceasta, ar fi foarte util ca instituțiile de învățământ superior să dea mai multă importanță activităților de colectare și de centralizare a datelor referitoare la integrarea absolvenților pe piața forței de muncă, a analizei parteneriatelor posibile sau a nevoilor de forță de muncă pe diferite domenii, urmărind obținerea unor răspunsuri viabile la următoarele întrebări: „Ce se petrece cu absolvenţii după finalizarea studiilor?“, „În ce măsură folosesc pe piaţa muncii achizițiile din facultate?“, „Sunt banii (publici și privați) cheltuiți în așa fel încât absolvenţii să constituie o resursă umană care să pună în mișcare o economie de calitate?“, se arată în raport.

În România, garanția serviciilor de consiliere și orientare în carieră pentru studenți a fost introdusă prima oară la nivel național în sistemul de învățământ superior încă din 1998, când s-a dispus înființarea în cadrul fiecărei instituţii de învăţământ a unui „Departament de consultanță pentru alegerea rutei profesionale și plasamentul pe piaţa muncii“. Aceste departamente au fost reorganizate în anul 2005 în „centre de consiliere şi orientare în carieră, pentru a-i sprijini pe studenţi să ia decizii adecvate în structurarea propriei traiectorii de formare“.

ANOFM, un actor dezinteresat?

Ca urmare a derulării a unor misiuni de audit al performanței la nivelul a 24 de universități, au rezultat următoarele:

  • multe dintre structurile cu atribuții de consiliere și orientare în carieră organizate la nivelul universităților se rezumă la activități specifice organizațiilor studențești, care nu au nevoie de resursă umană calificată cu ocupație în domeniu sau resurse materiale consistente. Acest lucru fiind cauzat, în general, de faptul că bugetele gestionate de aceste structuri sunt mici sau lipsesc cu desăvârșire, existând multe situații în care, pentru derularea activităților, acestea trebuie să atragă surse de finanțare externe. În cadrul multora dintre ele activează voluntar cadre didactice și studenți din universitate, ceea ce ne poate duce către concluzia că și calitatea serviciilor oferite și a activităților organizate este una destul de slabă, raportat la nevoile reale de consiliere și orientare în carieră;
  • colaborarea centrelor cu Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) se reduce, în majoritatea situațiilor, la organizarea de târguri de joburi, burse ale locurilor de muncă, schimbul reciproc de informații privind piața muncii și mediul de afaceri. Nu au fost constatate situații în care să se fi elaborat vreun program de acțiuni comune cu AJOFM și să se fi efectuat analize ale activităților comune întreprinse;
  • din cauza faptului că personalul este redus numeric, în cadrul structurilor organizate nu se realizează studii şi analize periodice privind abandonul universitar, integrarea absolvenţilor pe piaţa muncii, impactul serviciilor de consiliere şi orientare profesională, precum şi propunerea de măsuri pentru ameliorarea acestora, elaborarea şi aplicarea de instrumente specifice în scopul monitorizării inserţiei pe piaţa muncii;
  • nu au fost elaborate și aprobate, în toate situațiile, proceduri operaționale privind activitățile desfășurate de structurile cu atribuții în consilierea și orientarea în carieră;
  • realizarea monitorizării inserției absolvenților se face numai sporadic, prin centralizarea chestionarelor care sunt completate de absolvenți în momentul ridicării actelor de studii, nefiind colectate și centralizate și informații prin alte metode (interviuri telefonice, chestionare) de către fiecare facultate în parte, în vederea creării unei baze de date complete.

O radiografie a dezinteresului

Sistemele de consiliere și orientare în carieră și pentru piața muncii sunt încă foarte slab dezvoltate la nivel universitar, în ciuda faptului că universitățile își asumă funcția socială de pregătire a absolvenților pentru piața muncii.

Autoritatea centrală în domeniul educației a avut numeroase tentative de reglementare a serviciilor de consiliere și orientare în carieră. Ele au venit, cum era și firesc, ca urmare a consultărilor cu asociațiile studențești, cu universitățile sau chiar cu mediul de afaceri. Legislația adoptată nu a avut coerența necesară, fiind necesari 18 ani ca să se ajungă la o reglementare aplicabilă domeniului. Incoerența legislației a fost dublată de lipsa investițiilor în domeniul consilierii de carieră și de lipsa de evaluare a activității structurilor constituie în acest sens.

În acest moment sunt organizate și funcționează structuri de consiliere și orientare în carieră în aproape toate instituțiile de învățământ superior de stat din România, însă activitățile specifice acestor structuri sunt desfășurate de persoane care nu au, în multe dintre cazuri, calificarea necesară. Aceasta, ca urmare a faptului că în schemele de personal ale universităților nu se regăsesc persoane de specialitate, iar activitățile sunt realizate de personal didactic care nu deține calificarea necesară. Totodată, referitor la acest aspect se constată faptul că lipsesc reglementările legale în domeniul remunerării angajaţilor din serviciile de carieră din universităţi.

Ministerul nu înțelege necesitatea investițiilor

Accesul studenților la serviciile de consiliere și orientare în carieră nu este asigurat la un nivel corespunzător. Importanța acestor structuri nu este conștientizată suficient de toți membrii comunităţii academice (studenţi, absolvenţi, cadre didactice, persoane cu funcţii de decizie în aparatul administrativ). Ministerul a reglementat cadrul general de organizare și funcționare al acestor structuri, dar nu este interesat de evaluarea impactului activității acestora asupra scăderii ratei de abandon al studenților și de creșterea gradului de absorbție al absolvenților pe piața muncii. Managementul universităților nu înțelege importanța realizării unor investiții în aceste centre, nedirecționând către acestea resursele financiare necesare funcționării lor.

În sistem nu se promovează exemplele de bună practică în activitatea de consiliere și orientare profesională. În analiza SWOT realizată de universități, unul dintre punctele slabe identificate, referitor la activitatea de consiliere și orientare în carieră, a fost „Competitivitatea exacerbată între universităţi, care împiedică o bună colaborare cu mediul de afaceri şi o politică comună de gestionare a resurselor“.

Nu toate centrele de consiliere și orientare dețin o evidență statistică a absolvenților pe care i-au consiliat și sunt angajați. Din aceste motive, colectarea datelor privind succesul pe piața muncii al absolvenților este un proces foarte dificil.

Structurile cu atribuții de consiliere și orientare în carieră nu realizează, în marea majoritate a situațiilor, studii şi analize periodice privind abandonul universitar, integrarea absolvenţilor. Crearea și funcționarea eficientă a sistemelor informatice pentru sprijinul absolvenților în găsirea locurilor de muncă pe piaţa muncii, impactul serviciilor de consiliere şi orientare profesională, precum şi propunerea de măsuri pentru ameliorarea acestora.

Situația sistemelor informatice

Sintetizând aspectele prezentate în actele întocmite de către Camerele de Conturi în urma misiunilor de audit la cele 24 de universități, s-au constatat următoarele:

  • marea majoritate a universităților utilizează sisteme informatice proprii de gestionare a bazelor de date destinate exclusiv managementului universitar și de urmărire a școlarității;
  • în prezent nu există o bază de date constituită și funcțională la nivel național privind absolvenții de studii superioare și traseul profesional al acestora;
  • sistemele informatice dezvoltate la nivelul fiecărei universități nu permit urmărirea traseului profesional al absolvenților, această activitate fiind realizată la nivel de facultăți, pe baza răspunsurilor oferite de aceștia voluntar la chestionarele formulate de reprezentanții universității;
  • pentru sprijinirea inserției pe piața muncii a absolvenților învățământului superior, unele universități au apelat la găzduirea pe site-ul propriu a unor baze de date cu ofertele de angajare, urmărind o actualizare periodică a acestora.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4530 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.