În ultimii 15 ani, PIB-ul României a sporit de patru ori, iar PIB-ul pe locuitor a crescut de 2,3 ori și indicele dezvoltării umane a crescut cu numai 12,2%, se arată într-o prezentare susținută de prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Florin Georgescu, în cadrul Conferinței „Dezvoltarea României și politicile anti-sărăcie”, organizată de SNSPA.
Conform acestuia, dezvoltarea în țara noastră este mai lentă decât creșterea economică din cauza calității relativ slabe a creșterii (probleme structurale în economia reală, principala forţă de creare a PIB), a deficiențelor în repartiția PIB, îngreunată de obturarea canalelor distribuirii primare şi secundare, ca efect al indisciplinei financiare și ilegalităților din societate.
În planul distribuirii există, spune Georgescu, un raport disproporţionat între salarii şi profit în favoarea ultimului și se manifestă insuficienţa transferurilor financiare și asistenței sociale în cadrul bugetului din cauza slabei colectări a impozitelor și taxelor.
Raportul repartizării veniturilor între muncă (40 la sută) şi capital (60 la sută) este în ţara noastră invers decât în ţările dezvoltate, şi s-a degradat în perioada de ajustare a veniturilor în perioada crizei, susține oficialul BNR. De asemenea, costurile crizei au fost trecute în seama angajaţilor şi pe reducerea programelor sociale.
Polarizarea rapidă a veniturilor determina discrepanţe sociale, sărăcia şi excluziunea socială afectează 39,5 la sută din populaţie, al doilea cel mai ridicat nivel din UE (medie 24,4%). Deşi creşterea PIB în perioada 2007-2014 a fost de 20 la sută, ponderea sărăciei a scăzut doar cu 14 la sută.
Florin Georgescu semnalează şi cauze ale colectării şi recuperării reduse a creanţelor la buget. Din 86 miliarde lei creanţe greu recuperabile la 31 martie 2016, 66 la sută erau localizate la firme în insolvenţă unde se recuperează doar 5 la sută. Rezultă o pierdere la venituri de 63 miliarde lei- circa 14 miliarde euro.
Deşi situaţia macroeconomică este bună, există tensiuni la nivel microeconomic, deoarece repartiţia PIB în economie este inadecvată. Sunt tensionaţi cei disciplinaţi (persoane fizice şi juridice care respectă legea) pentru că nu resimt, decât în mică parte, creşterea economic. Conform acestuia, multe din canalele repartiţiei valorii adăugate sunt colmatate de indisciplina altor persoane juridice şi fizice. Totodată, sSunt relaxaţi cei indisciplinaţi deoarece îşi însuşesc o parte nejustificat de mare din valoarea adăugată obţinută în economie.
Redistribuirea prin buget a unei părţi din PIB are contribuție slabă la formarea venitului majorităţii populaţiei. Cauzele care conduc la colectarea insuficientă a veniturilor bugetare sunt: indisciplina financiară şi evaziunea fiscal, slaba administrare instituţională a creanțelor statului. Alocările insuficiente şi ineficiente ale resurselor către populație (transferuri financiare şi asistenţă social) sunt cauzate de ineficienţa utilizării banului public, birocraţiei și corupției.
Din activitatea economică şi rezultatele financiare ale ultimilor 15 ani, firmele nu şi-au crescut, per sold, capitalul decât cu 5 miliarde de euro (6% din totalul de 88 miliarde de euro care reprezintă suma cu care a fost capitalizată România în ultimii 15 ani). Diferenţa de 83 miliarde de euro (94%) până la sporul net de 88 miliarde de euro al investirii în România a fost generată de aport nou de capital al acţionarilor, îndeosebi al celor nou-intraţi pe piaţă, cu preponderenţă străini.
Din examinarea comportamentului investire-dezinvestire al acţionarilor rezultă că foarte multe firme urmăresc numai interese pe termen scurt, neaplicând strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung, deoarece: înregistrează pierderi mari, pentru unele distribuie dividende substanţiale sau pentru asigurarea funcţionării în continuare a firmelor decapitalizate prin pierderi, acţionarii acordă împrumuturi consistente propriilor agenţi economici cu pierderi (soldul acestora era de 100 miliarde de lei în 2013), tocmai din sumele “scoase” din firmă prin “inginerii financiare” , reprezentând costuri de producţie majorate artificial.
În final, când consideră că firma şi-a epuizat potenţialul de SPV (instrument financiar folosit în situații special) financiar, foarte mulţi acţionari folosesc procedura insolvenţei ca metodă legală de “ieşire din scenă”, cu costuri considerabile, însă, pentru creditori (buget, bănci, furnizori etc.).
Aceste fenomene şi comportamente se derulează într-o economie care deja prezintă deficienţe structurale, respectiv nivel tehnologic scăzut, locuri de muncă slab plătite, produse cu prelucrare redusă, procese tehnologice simple cu operaţiuni repetitive, mai spune Georgescu.
Caracterul prociclic al politicilor fiscal-bugetare şi salariale din intervalul 2005-2008 a fost scump plătit în perioada 2009-2012, când s-a aplicat o ajustare necesară cantitativ, dar inechitabilă social; apoi, în anii 2013-2015, s-au reparat numai parţial, din cauza resurselor bugetare limitate, disparităţile sociale provocate în primul interval. De aceea, în prezent se menţin încă tensiuni sociale şi nemulţumiri, uneori accentuate, generate de slaba putere de cumpărare a unei mari părţi a populaţiei.
Conform oficialului BNR, distribuţia economisirii în România demonstrează gradul ridicat de polarizare social. La 31 decembrie 2015, persoanele fizice rezidente deţineau în bănci un număr de 14,4 milioane conturi. Suma depozitelor înregistrate în aceste conturi era de 130,4 miliarde de lei.
Depozit mediu este de 9.100 lei. În structură, conform principiului 1 om-1 cont-1 bancă, se înregistrează profunde disparităţi, astfel: – Primii 66% dintre deponenţi, în ordinea crescătoare a depozitelor, deţin numai 1% din totalul depozitelor, având în conturi sume de până la 1000 lei/deponent – 4% din persoanele cu depozitele cele mai mari deţin 67% din sumele depuse la bănci, având depozite de peste 50.000 lei. Din aceştia, 2% având depozitele cele mai mari (respectiv peste 100.000 lei) deţin 51% din economisire – persoanele cu depozite peste 500.000 lei reprezintă 0,1% din total şi deţin 13,6% din volumul economisirii – 94 persoane având depozite peste 10 miliane lei deţin 2% din economisire, adică dublu faţă de prima grupă reprezentată de micii deponenţi în număr de 9,4 milioane persoane fizice.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.