De ce nu mai interesează pe nimeni intrarea României în Schengen

Sunt toate şansele ca aderarea României la spaţiul Schengen să se amâne din nou, cel puţin până la primăvară. Cel mai probabil, Consiliul JAI din nouă octombrie nu va lua în discuție subiectul aderării României la Schengen. Oricum, prioritate a României în 2011, 2012 și 2013, subiectul aderării nu mai este acum pe agenda publică, potrivit unei analize RFI România semnată de Mihaela Gherghişan şi Luca Niculescu.

Analiza RFI arată că, de un an de zile, Schengen nu mai este pe agenda publică. Acum, subiectul aderării, considerat «prioritatea României în 2011, 2012 și 2013», nu mai este evocat de nici unul dintre oficialii români. Analiştii RFI România apreciază că subiectul a dispărut „în momentul în care autoritățile de la București au hotărât să dispară, adică acum un an, când aderarea României la spațiul de liberă circulație a fost din nou amânată de miniștrii de interne din Uniunea Europeană, reuniți în consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI)”. A spus-o însuşi premierul Victor Ponta: «De-acum înainte intrarea în Schengen nu va mai fi primul punct de discuții dintre România și partenerii europeni ».

Chiar dacă oficial nu s-a mai vorbit despre Schengen, românii au continuat demersurile. La o întâlnire cu Victor Ponta în iunie, noul premier francez, Manuel Valls, i-a dat de înțeles că o deschidere parțială a ușilor e posibilă în octombrie, cu ocazia următorului Consiliu JAI. Franța este una dintre țările care s-au opus în ultimii ani aderării României la Schengen, opoziția începând în timpul președintelui de dreaptă, Nicolas Sarkozy. Stânga franceză, care îl criticase pe Sarkozy pentru acțiunile sale împotriva României, nu și-a schimbat însă prea mult poziția pe Schengen, fiind confruntată cu progresul semnificativ al extremei-drepte, care îi reproșa « laxismul» în controlul circulației persoanelor.

Compromisurile cu care a fost de acord România

Pentru a obține aderarea la Schengen, România a fost gata să accepte câteva compromisuri, pe care analiza RFI le trece în revistă:

• aderarea să se facă într-o prima etapă numai cu frontierele aeriene și maritime. Cu alte cuvinte, doar cei care ajungeau cu avionul (sau cu vaporul) într-o țară membră a spațiului Schengen să scape de controlul de identitate. România acceptase chiar și ca o dată precisă pentru aderarea cu frontierele terestre să nu fie trecută în decizia JAI care se referă la frontierele aeriene.
• cuplarea de Bulgaria, în condiţiile în care Bulgaria are probleme mai mari decât România, din cauza corupţiei mai mari, a instabilităţii politice şi a faptului că fenomenul crimei organizate este scăpat de sub control. În plus, în timp ce în România justiția face progrese, în Bulgaria e mai curând vorba despre regres.
• obstacol de natură juridică. Juriștii UE spun că nu poate fi făcută o aderare doar cu frontierele aeriene fără să anunți și data la care se vor deschide frontierele terestre (în mod normal, ar trebui să fie vorba de șase luni), în condiţiile în care adversarii aderării României (Franța, Olanda, Germania, Finlanda) au nevoie de un spaţiu de manevră şi evită stabilirea unei date fixe pentru aderarea cu frontierele terestre.

Ideea decuplării României de Bulgaria

Pentru a rezolva prima problemă, a apărut ideea decuplării României de Bulgaria în cursa pentru Schengen. Ca urmare, România, fiind mai avansată, ar putea adera înaintea Bulgariei. Un « scenariu care poate fi luat în calcul », spune ministrul român al Justiției, Robert Cazanciuc. « Există riscul că UE să monitorizeze seaprat Bulgaria de România », comentează ministrul bulgar al Justiției, Hristo Ivanov, în vreme ce autorităţile bulgare fac tot ce pot pentru a evita acest risc. Oricum, pentru ca decuplarea să aibă loc, e nevoie de votul tuturor, inclusiv al Bulgariei.

Următorul consiliu JAI va avea loc în data de 9 octombrie, iar anterior va avea loc, în 2 octombrie, reuniunea pregătitoare, cea la care participă ambasadorii statelor UE. Atunci se va stabili dacă pe ordinea de zi a Consiliului JAI va figura sau nu subiectul România-Schengen. Dacă da, aderarea cu frontierele aeriene sa-r putea produce foarte rapid, adică în data de 26 octombrie, o dată cu trecerea la ora de iarnă. Dacă nu, înseamnă o amânare de cel puțin șase luni. Cel mai probabil, cred analiştii de la RFI România, vom avea de a face cu încă o amânare, cauzată parțial și de calendarul electoral din România, o eventuală decizie pozitivă putând fi utilizată în campania electorală pentru prezidențialele din România. Tot la fel cum una negativă ar putea fi utilizată de cealaltă tabără.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.