„Discutarea proiectului UDMR de regionalizare (și) a sistemului judiciar trebuie să se facă calm, fără ipocrizie, fără referiri la false modele, acceptând rațiunea argumentelor și reprimând emoțiile”, spune avocatul Adrian Toni Neacşu, fost judecător în Consiliul Superior al Magistraturii.
Avocatul consideră că CSM a ales „metoda aluziei fine”, adică a dat citate din Constituția României.
„CSM ales să dea un bobârnac delicat inițiatorilor, spunând plat că lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni – în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept. De aici, probabil, ar trebui să înțelegem că se opune regionalizării justiției și reprezentării obligatorii a minorităților naționale în structura de personal a sistemului judiciar. Probabil.
O dezbatere tehnică, obiectivă, calmă nu există în spațiul public de limbă română, vectorii de imagine la care face referire Consiliul Superior al Magistraturii formând doar un cor polifonic de zeflemire a proiectului și de respingere violentă a însăși discuției”, scrie avocatul pe jurindex.ro.
Cele mai importante prevederi ale proiectului care vizează sistemul judiciar
Avocatul Adrian Toni Neacşu trece în revistă principalele prevederi propuse pentru regionalizarea pe criterii etnice a justiției.
Instanțele organizate în Ținutul Secuiesc. Curțile de apel Brașov și Târgu Mureș fuzionează, urmând să funcționeze o singura curte de apel, în municipiul Târgu Mureș. Restructurarea curții de apel Brașov este prevăzută întrucât în prezent județul Covasna îi este alocat acestei instanțe.targu mures
Structura etnică a judecătorilor. Două treimi din numărul judecătorilor de la Curtea de apel Târgu Mureş (acum sunt 29 de judecători, 20 dintre ei urmând să fie de etnie maghiară) respectiv de la tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş şi a judecătoriilor Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Târgu Mureş, Sângerorgiu de Pădure trebuie să aparţină comunităţii maghiare iar o treime comunităţii româneşti. După cum se observă, proiectul nu are în vedere și procurorii, respectiv unitățile de parchet, ci doar instanțele, deși referirile sunt la magistrați. Se prevede că ponderea etnică ar trebui să fie asigurată treptat, pe măsura vacantării naturale a posturilor de judecător. Președinții acestor instanțe ar urma să fie numiți direct de către Președintele României, la propunerea CSM.
Reprezentarea obligatorie a regiunii Ținutului Secuiesc în Consiliul Superior al Magistraturii. În mod obligatoriu, un judecător ales dintre judecătorii aparţinători comunităţii maghiare din regiunea Ţinutul Secuiesc va face parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi va participa la judecarea tuturor cauzelor care privesc această regiune. Observația cu privire la absența referirii la procurori rămâne, cu atât mai mult cu cât CSM este o structură mixtă, în care sunt reprezentanți la nivel național atât judecătorii cât și procurorii.
Atribuțiile Președintelui regiunii asupra organizării medierii. Se prevede pentru Președintele regiunii, desigur fără să se cunoască modul de organizare liberală a profesiei de mediator în România, atribuția de destituire și revocare pentru mediatorii din regiune.
Bilingvismul actelor normative ale regiunii. Actele normative regionale şi judeţene sunt publicate în buletinul oficial al regiunii, o variantă locală a Monitorului oficial al României, în limba română şi în limba maghiară.
Dreptul de opțiune lingvistică în fața instanțelor. În raporturilor lor cu instanțele persoanele au dreptul să folosească oricare din cele două limbi oficiale, româna sau maghiara, după alegerea lor. Acest drept obligă instanțele să comunice cu cetăţenii direct în limba pe care o aleg aceştia, fără interpret.
„Solicitările sunt aparent legitime și aparțin valorilor europene”
Potrivit lui Neacşu, în primul rând se impune observaţia că pot fi făcute multe observații critice, „proiectul cuprinzând multe naivități și având cu siguranță un mai pronunțat caracter revendicativ și politic decât tehnic”.
„Propunerile există, aparțin un partid politic important aflat la putere și nu pot fi doar ignorate și disprețuite. Dacă în “idealul” sistem judiciar din Olanda, care ne este oferit permanent, uneori nu fără motiv, drept exemplu, se aplică pe scară largă reprezentarea minorităților de tot felul în rândul personalului din instanțe, înseamnă că aceste solicitări sunt aparent legitime și aparțin valorilor europene, chiar dacă spuse numai la mese festive și ore târzii. Oricât de șocant ar fi pentru sistemul meu de valori logica de tipul numerus clausus, ea funcționează bine merci în societăți pe care ni le dorim model. Așa încât, mai devreme sau mai târziu, vom purta și noi serios aceste discuții”, crede avocatul Neacşu.
„În al doilea rând, contrar, unei păreri grăbite, propunerile nu pot afecta prin ele însele independența justiției. Judecătorii pot fi, teoretic vorbind, la fel de independenți indiferent dacă gândesc în română sau în maghiară. În discuție pot fi alte principii, de exemplu limitarea accesului populației românești la justiție, dar nu independența justiției.
În al treilea rând, limba maghiară nu poate fi folosită drept limbă oficială în fața instanțelor judecătorești nici măcar prin revizuirea Constituției. Potrivit art. 152 din aceasta, dispozițiile privind limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii. Doar modificarea chiar a textului constituțional care reglementează limitele revizuirii Constituției va putea permite consacrarea multilingvismului la nivel oficial in România. De asemenea, potrivit art. 128 din Constituție procedurile în fața instanței se poartă în limba română, cetățenii aparținând minorităților putând însă să se adreseze liber în limba lor maternă. Dreptul la interpret este un drept constituțional. În realitate, în instanțele mici dar cu populație maghiară covârșitoare se vorbește și acum direct în limba maghiară, lucru care este cunoscut de toți practicienii, chiar dacă mai rar rostit. De regulă în aceste instanțe grefierul joacă rolul interpretului, însă nu pentru părți, ci pentru judecător, în situația în care nu este vorbitor nativ de limbă maghiară.
În al patrulea rând, reprezentarea etniei maghiare în cadrul profesiei de judecător este și acum prevăzută prin legile românești. Este un exemplu puțin cunoscut din deja celebra discriminare pozitivă practicată pe larg de România. Potrivit art. 30 din Legea nr. 303/2004, au prioritate la numire în circumscripţiile instanţelor unde o minoritate naţională are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor judecătorii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. Este vorba despre repartizarea pe posturi a judecătorilor în urma absolvirii examenului de capacitate, unde, la medii egale, prioritatea este data de limba nativă vorbită.
În sfârșit, în al cincilea rând, cu siguranță o regionalizare a sistemului judiciar este inevitabilă. Nu știu dacă în cadrul acesteia se vor comasa Curțile de apel Brașov și Mureș cum propun autorii UDMR, însă cu siguranță o restructurare a hărții curților de apel va exista, pentru a se suprapune peste cea a regiunilor”, spune Adrian Toni Neacşu.
Adrian Toni Neacşu: „Este un proiect plin de erori, naiv, rău structurat, neprofesionist”
„Acest proiect de regionalizare a justiției în Ținutul Secuiesc nu va prinde. Probabil ca știu asta și inițiatorii. Este un proiect plin de erori, naiv, rău structurat, neprofesionist”
Concluzia avocatului: „Acest proiect de regionalizare a justiției în Ținutul Secuiesc nu va prinde. Probabil ca știu asta și inițiatorii. Este un proiect plin de erori, naiv, rău structurat, neprofesionist. Momentul ales e de asemenea nepotrivit, orice posibilă dezbatere fiind acoperită de gălagia și pasiunea momentului electoral. Proiectul își va atinge însă scopul de a arunca pe piață soluții posibile care mai devreme sau mai târziu vor fi transformate în proiecte legislative serioase și cu șanse.”, mai spune Adrian Toni Neacşu pe jurindex.ro.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.