De ce Putin nu se teme de sancțiunile Vestului și de datoriile Rusiei

Rusia este pregătită să facă faţă unor noi sancţiuni occidentale vizând sectoare cheie ale economiei ţării, a asigurat, marţi, premierul rus Dmitri Medvedev.

„Este un drum fără ieşire, dar, dacă totuşi unii dintre partenerii noştri occidentali decid să se angajeze pe acest drum, nu vom avea de ales decât să facem faţă cu propriile forţe. Şi vom câştiga”, a declarat premierul Medvedev, într-un discurs susţinut în Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus). „Sunt convins că vom reuşi să minimalizăm consecinţele”, a declarat premierul Medvedev.

„Desigur, nu vom renunţa la cooperarea cu firmele străine, în special din ţările occidentale. Dar vom fi pregătiţi să facem faţă unor măsuri inamicale”, a adăugat el.

Statele Unite şi Uniunea Europeană, care au decis deja sancţiuni specifice împotriva unor politicieni sau bănci din Rusia în urma anexării peninsulei Crimeea, intenţionează să aplice un nou set de sancţiuni, în special economice, în condiţiile în care situaţia din estul Ucrainei se deteriorează.

Companiile ruse vor avea de plătit în acest an datorii de 115 miliarde de dolari, însă analiștii de la Bloomberg estimează că ele vor dispune de aceste sume chiar și în cazul în care piețele de obligațiuni din Rusia s-au închis odată cu debutul crizei din Ucraina.

Firmele ruse au la dispoziție 100 de miliarde de dolari cash și veniturile, pe perioada următoarelor 18 luni. Dintre 55 de companii analizate de Fitch, ”aproape toate stau bine” pentru a face față unei piețe de refinanțare închise pentru restul anului 2014. Băncile dipun de peste 20 de miliarde de dolari pentru a face fata cererii publicului de a schimba rublele în valută, în cazul în care apare panica.

Harold James, profesor de istorie la Universitatea Princeton, autorul unui articol publicat de Project Syndicate, este de părere că sancțiunile economice impuse Rusiei nu vor fi suficiente pentru a determina o schimbare a liniei regimului Putin.

Liderul rus este conștient că o Ucraină prosperă ar reprezenta un factor iritant pentru cetatenii ruși supuși unui regim mai autoritar, iar destabilizarea estului Ucrainei și anexarea Crimeii sunt factori care ar anula cauza unei asemenea stări de iritare, susține Harold James.

De cealaltă parte, UE si SUA nu doresc să se lanseze într-o intervenție militară în Ucraina, iar, pentru a nu se limita la ”proteste verbale ridicole și inieficiente” nu pot apela decât la solutia unui război financiar împotriva Rusiei.

”Așa cum a arătat recent fostul secretar adjunct al Trezoreriei americane, Juan Zarate, în memoriile sale, Treasury’s War, în decursul celor zece ani de după atacurile de la 11 septembrie, SUA au dezvoltat o multitudine de arme financiare împotriva inamicilor Americii – Al Qaeda, apoi Coreea de Nord și Iranul, iar acum Rusia. În acest arsenal găsim înghetarea activelor și blocarea accesului la bănci fără scrupule față de finanțele internaționale”, arata profesorul Harold James.

Începând de la prăbușirea regimului Ianukovici, economia rusă a fost slăbită pe cale ”naturală”, prin panica creată pe piețe de evoluția evenimentelor din Crimeea și estul Ucrainei.

Numai că, scrie Harold James, ”Putin pare convins, dacă ne luăm după discursul său, ca UE si SUA nu pot duce un război financiar cu adevărat, pentru că, potrivit lui, acesta ar amenința propriile lor piețe financiare extrem de complexe și interconectate, mai mult decât sistemul financiar rus, relativ izolat. De fapt, legătura dinte integrarea financiară și vulnerabilitate nu este oare principala lecție trasă din criza ce a început după prăbușirea băncii Lehman Brothers, în 2008?”

Plecând de la lecția debutului crizei financiare, Harold James arată că, spre deosebire de Lehman Brothers, băncile americane și europene ce ar fi afectate de sancțiunile împotriva Rusiei ar fi niște instituții financiare mult mai importante, capabile să producă efecte catastrofale la nivelul piețelor financiare.

”Cursa înarmării care a precedat Primul Război Mondial a fost acompaniată de un amestec similar de ezitări militare și de voință privind încercarea forței piețelor financiare. În 1911, principalul manual al sistemului financiar german, redactat de bancherul Jacob Reisser, arăta că ’inamicul poate agrava o panică având brusc o serie de revendicări, prin vânzarea imediată a titlurilor noastre și prin alte tentative de a priva Germania de aur. El poate, de asemenea, să încerce să dezorganizeze capitalul nostru, moneda noastră și piețele și să amenințe fundamentele sistemului nostru de credit și de plăți’”, scrie Harold James.

Asta s-a întâmplat în 1911, după o dispută franco-germană privind controlul asupra Marocului. Franța a retras 200 de milioane de mărci din Germania. Însă aceasta din urma a fost pregatită și bancherii germani au constatat cum criza de încredere provocată a lovit mai mult piața financiară din Paris decât pe cea din Berlin sau Hamburg.

”În acea perioadă, eforturile pentru o reformă financiară erau determinate de ideea ce acumularea unor amortizoare financiare ar face lumea mai sigură. Dar această convingere a dus la o încredere excesivă a actorilor acestor reforme, ceea ce i-a împiedicat să anticipeze faptul că măsurile militare vor fi în scurt timp necesare pentru protejarea economiei. În loc de a fi o alternativă la război, cursa înarmării financiare a făcut războiul mai probabil – așa cum se poate ca acesta să fie și cazul Rusiei astăzi”, încheie Harold James articolul publicat de Project Syndicate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.