Criza imigranților și viitorul Marii Britanii în UE – două elemente de care atârnă soarta Uniunii Europene și cele două teme principale ale Consiliului European ce are loc astăzi și mâine la Bruxelles.
Politico.eu a realizat un grafic al puterii liderilor europeni ce se întâlnesc acum la Bruxelles pornind de la aceste două teme majore. Graficul puterii de negociere a celor 28 de șefi de stat și guvern are un colț privilegiat, al celor care au poziții puternice pe ambele teme. Ei sunt cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron și premierul italian Matteo Renzi. Nu intră în acest ”colț al puterii” președintele Franței, Francois Hollande, atât din cauză că nu și-a exprimat decât târziu o poziție clară, respectiv îngrijorarea Franței față de perspectivele Marii Britanii in UE, cât și pentru că manifestă teamă față de Marine Le Pen și asta îi limitează capacitatea de acțiune pe tema imigrației, comentează Politico.
Politico analizează și puterea de negociere a României și spune că Bucureștiul și Sofia ar fi avut un cuvânt mai puternic de spus în aceste discuții, dacă nu ar fi fost limitate procedurile de monitorizare în ce privește corupția. ”Până când lucrul acesta nu se schimbă, aceste țări se vor afla mereu în colțul de stânga jos al graficului”, scrie Politico. Este limpede că aceasta a fost poziția României la toate Consiliile Europene de până acum, inclusiv cele în care fostul președinte Traian Băsescu anunța cu emfaza marile sale victorii. Câta vreme va exista MVC, România se va situa pe poziții slabe de negociere la Bruxelles.
Slovacia și Cehia, scrie Politico, formează grupul ”ciudat” la acest Consiliu. Sunt state care s-au manifestat clar împotriva cotelor obligatorii de imigranți.
La polul opus sunt statele care vor avea parte de simpatie, pentru rolul dificil asumat în criza imigranților: Suedia, Austria, Croatia si Malta.
Revenind la cei puternici, Politico scrie că Angela Merkel va întâmpina opoziție, ca și la ultimele summituri UE, însă că de această dată presiunea asupra sa va fi mai redusă decât în timpul crizei din Grecia. Premierul Italiei a ajuns în colțul celor puternici pentru că a intrat foarte ferm în disputele legate de imigrație, atât datorită poziției geografice a țării sale, cât și din rațiuni de vizibilitate politică.
Premierul Poloniei, Beata Szydlo, se afla pe o poziție de putere, noul guvern polonez este liderul frontului estic anti-imigrație. Însă Varșovia joacă tare și pe cartea drepturilor polonezilor, ale cetățenilor UE, din Marea Britanie și astfel marchează pe ambele fronturi ale summit-ului, spre deosebire de premierul Viktor Orban, care s-a manifestat mai timid pe tema reformelor propuse de David Cameron. Aceeași situație și pentru premierul Greciei, în mod firesc pe o poziție puternică în ce privește imigrația, însă lipsit de capitalul politic necesar pentru a se implica și în problema Brexit.
Premierii Olandei și Danemarcei, un tandem deja tradițional, se află pe poziții la fel de puternice ca și Franța. Premierul Mark Rutte deține atuul președinției rotative a UE, este apropiat de Marea Britanie și o punte de comunicare cu Germania. Pentru a nu mai spune că este inițiatorul ideii de ”mini-Schengen”, un nucleu dur al unei Europe cu două viteze. De cealaltă parte, Danemarca rămâne fidelă apropierii sale de Marea Britanie.
Cele mai slabe poziții de negociere, scrie Politico, nu le are România sau Bulgaria, ci Letonia (reprezentat de un premier nou, aflat la primul său Consiliu European, care face parte dintr-un partid neafiliat la o familie politică europeană). Tot în acest colt a ajuns și Luxemburgul, Polico arătând că, deși este reprezentat de doi politicieni (premierul și președintele Comsiei, Jean-Claude Juncker) acestia nu îndrăznesc să suțina intersele unui stat foarte bogat și care, pe deasupra, ar beneficia foarte mult de pe urma relocării companiilor din Marea Britanie, în cazul unui Brexit.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.