Ziua de 15 ianuarie a amintit celor din Europa Centrală şi de Est de momentele dramatice ale crizei economice din 2009, când toţi cei care contractaseră credite în valută se trezeau că nu-şi mai pot plăti ratele. Atunci, ca şi acum, creditele în franci elveţieni au fost în prim-plan. Au fost afectate Polonia, Ungaria, Croaţia, România şi nu numai. Acum sunt afectate în special Polonia şi România. Explicaţia ţine de modul în care guvernele, dar şi cetăţenii, au ştiut să-şi apere drepturile în faţa băncilor.
Cele mai radicale măsuri în privinţa problemelor legate de creditele în franci elvetieni au fost luate în Ungaria de guvernul Viktor Orban. Ţara a suferit un şoc plecat de la aceste credite în 2009. Venit la putere în 2010, guvernul Orban a promis să mai reducă din povara creditelor şi a forţat băncile care au oferit credite în valută să le convertească în forinţi la rate convenabile. Ultima etapa a acestui proces va avea loc chiar în acest an. Este motivul pentru care actuala apreciere a francului elveţian nu-i mai afectează pe unguri. “Planurile guvernului ungar nu puteau veni într-un moment mai potrivit”, spune Nick Spiro, analist citat de The Economist.
Ungurii cu credite în valută pot să refuze conversia în forinţi doar dacă demonstrează că rata lunară nu reprezintă mai mult de 10% din venitul lor.
Acelaşi lucru este valabil si pentru Croaţia, unde justiţia a hotărât la doar câteva zile după aderarea ţării la UE, în iulie 2013, că băncile sa convertească în kuna (moneda naţională) creditele în franci elveţieni a 75.000 de croati. Justiţia a decis că băncile i-au dezinformat pe clienţi în momentul în care au omis să arate negru pe alb în contracte că ratele pot fluctua în funcţie de evoluţia francului elveţian.
Referindu-se la actuala apreciere a francului elveţian, The Economist apreciază că România nu va fi lovită, deoarece aici numărul celor cu credite în moneda elveţiană nu ar reprezenta un procent însemnat din totalul celor creditaţi. Acelaşi lucru este valabil şi pentru ţările baltice, mai cu seamă că toate cele trei state au adoptat moneda euro (Lituania, ultima dintre ele, pe 1 ianuarie 2014).
Problema majoră se înregistrează în Polonia, unde 550.000 de familii au contractat credite în franci elveţieni. 37% din datoriile familiilor din Polonia sunt denominate în franci elveţieni. The Economist arată că o eventuală criză legată de creditele în franci elveţieni poate avea consecinţe politice majore, pentru că în acest an vor avea loc alegeri parlamentare. Aflată la guvernare de aproape zece ani, Platforma Civică (de orientare liberală) este ajunsă din urmă în sondaje de conservatorii (mai puţin bine văzuţi în UE) conduşi de Jaroslaw Kaczynski. Aceştia din urmă au susţinut de mai multe ori ca polonezii trebuie protejaţi de fluctuaţiile francului elveţian, iar acest fapt ar putea să le aduca un număr critic de voturi.
O statistică Eurostat fundamentată pe datele din 2011 arată că, după cum deţin cel mai mare procentaj al proprietarilor, ţările din Europa de Est au şi cel mai mic număr de credite ipotecare raportate la numărul proprietarilor. România este lider la ambele categorii: ţara noastră are 96,6% proprietari, dintre care doar 0,6% au contractat credite ipotecare. La polul opus se află chiar Elveţia, unde nu există decât 43,8% proprietari, iar 39,4% au credite ipotecare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.