×
×
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 5 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 28 iulie 2017, 05:46
EUR (€)
+0.0028 ↗
4.5656 RON
USD ($)
-0.0312 ↘
3.8936 RON
• • •
Artele focului
De la "Arborele vieţii" la "Bufniţe"
Maria Moldovan, Portret
Maria Moldovan, Portret

Galeria “Galateea” a Uniunii Artiştilor Plastici, specializată în ceramică, oferă o nouă expoziţie, intitulată “Pământ, foc, fum” şi deschisă până la 30 iulie, interesantă prin invitarea unor artişti din afara Bucureştiului şi prin calitatea şi diversitatea pieselor propuse.

12 artişti, membri ai grupului “Cerart” din Târgu-Mureş, etalează piese de ceramică şi email pe metal în care caracterul decorativ este dublat de reminiscenţe culturale, de umor şi de certe calităţi estetice.

Substratul cultural este vizibil mai ales sub două aspecte: unul pornind de la o simbolistică istorică, sau mai curând preistorică, vizibilă în motivele alese sau în repertoriul formal, celălalt provenind din tradiţii etnice, decorative şi cromatice.

Vidra Birtalan Eva, Arborele vieţii (2)

În primul caz se detaşează David Olteanu, cu “Himerele” sale, angrenate într-un misterios dialog pe soclul rotund, sau Maria Moldovan, a cărei “Familie” aminteşte plastica mică preistorică, contemporaneizată prin umor şi prin sugerarea unui sens utilitar, practic, figurilor care o compun. Contrapunctic ca registru de referinţă, şi semantic, şi formal, “Portretul” semnat de Maria Moldovan ne mută în zona Regelui Nebun, fie că vrem să ne raportăm la Shakespeare sau la Corneliu Baba. E drept, artista sugerează mai mult lumea nebunului regelui, cu rolul lui medieval de “comentator” sarcastic, decât sfâşierea de sursă expresionistă a creaţiilor babiste.

Laszlo Attila Csorvasi Szabo, Puzzle (1)

Recurgând la motive ancestrale, cum ar fi “Arborele vieţii”, cunoscuta specialistă în email pe metal Vidra Birtalan Eva le supune unei duble metamorfoze: cromatică şi culturală. Arborele devine, în stilizarea artistei, o înlănţuire de volute şi elemente vegetale cvasi-geometrizate, amintind prin graţia lor căutată de Art Nouveau, dar într-o gamă contrastantă, a cărei strălucire este amplificată de tehnica folosită. Mai visceral ca împletire a formelor dominate de roşu, “Copacul infinit”, în care subiectul este aproape abstractizat, adaugă primului strat cultural un al doilea, mai apropiat de zilele noastre, evocat şi în titlul piesei. Această tehnică foarte veche, dar foarte puţin utilizată astăzi la noi, oferă artistei posibilitatea de a obţine efecte decorative extrem de spectaculoase. Pe un suport metalic se aplică emailuri în culori variate, fiecare dintre ele cerând ardere separată la temperaturi foarte ridicate. Cu cât gama de culori a unei lucrări este mai bogată, cu atât procesul de realizare este mai îndelungat şi mai elaborat. Compoziţiile complicate, bogăţia culorilor din lucrările artistei Vidra Birtalan Eva dovedesc o excelentă stăpânire a acestei tehnici, iar rezultatele oferă o reală plăcere vizuală.

Gheorghe Mureşan, Mătuşă II

Interesat de forma umană, păstrându-se în universul figurativ, cu aplecare către forma tridimensională, Csorvási Szabó Laszló Attila îşi dublează discursul cu umor, ca în “Nud”, unde senzualitatea formelor puternice, esenţializate ale corpului feminin este “mutată” în elementul superior, cochiliar, care prilejuieşte şi jocul de culoare. Alteori, cu o inventivă reconstruire a volumelor, forma iniţială devine punct de pornire şi aluzie, ca în “Puzzle”, în care acelaşi subiect este pretext de permutări de forme, de metafore nu tocmai nevinovate, dar esenţializate prin albul piesei.

Şi tot umor, de data aceasta nedisimulat, respiră “Mătuşile” lui Gheorghe Mureşan, piese cu “double face”, idoli arhaico-moderni, cu figuri puternic fardate, cu coafură “la modă”, cu nudităţi fie în alb-negru, fie în variante rafinate de ocru.

Venite din lumea basmului, a celui nocturn cu precădere, “Bufniţele” Rodikăi Pădureţ se desenează pe plăcile de ceramică pictată cu aerul lor enigmatic, lucrate cu fineţe şi meticulozitate.

David Olteanu, Himere

Desigur nu lipsesc piesele mai declarat “practice”, cutiile care pot asocia şi o funcţie utilitară formei lor strict decorative, în unele cazuri, cum ar fi cel al artistei Csiki Vidra Orsolya, amintind de sarcofagele antice.

Desigur, selecţia este subiectivă în mare măsură, iar numărul mare de artişti obligă, ca întotdeauna în cazul expoziţiilor de grup, la o tratare parţială. Pe lângă artiştii menţionaţi, expun la Galateea ceramişti bine cunoscuţi publicului, mai ales în spaţiul transilvan: Bucur Mana, Crăciun Gheorghe, Crăciun Judit, Moldovan George, Mureşan Gheorghe.

Grupul “Cerart” se dovedeşte un nucleu interesant, care, în cinci ani, de când a fost înfiinţat, cu ocazia Simpozionului de ceramică al fundaţiei “Bolyai” din Cetatea Medievală din Târgu-Mureş, a dovedit că are un cuvânt de spus în artele focului. Format din ceramişti, “email/metalişti” şi sculptori, care îşi împărtăşesc exprienţele şi lucrează în echipă, artiştii târgmureşeni organizează periodic expoziţii, de la cele “Raku”, numite astfel după tehnica japoneză folosită, la Salonul anual de la Galeriile UAP din Târgu-Mureş, ajuns la a cincea ediţie.

Victoria AnghelescuPublicat Marţi, 17 iulie 2012
3962
 | 4
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
dada Rada
+2
FARA SUPARARE NISTE ARTISTI FOARTE SLABUTI. ARTA COMUNIST-CEAUSISTA.
Publicat Marţi, 17 iulie 2012
+Răspunde
Recomandate
Bombă: Ce i-a pregătit PSD procurorului general
Publicat acum 20 ore şi 31 minute
Supărarea Germaniei
Publicat acum 15 ore şi 56 minute
Tudose bagă mâna în poșeta lui Firea
Publicat acum 15 ore şi 40 minute
Centrul Atenţiei
alarm off
Cotidianul cititorilor
13 articole/ Actualizat Miercuri, 12 iulie 2017
alarm off
Fotografiile bunicilor
29 articole/ Actualizat Marţi, 25 iulie 2017
alarm off
Antiştirile Cotidianul
6 articole/ Actualizat Duminică, 09 iulie 2017
alarm off
NUMAI DOUĂ ÎNTREBĂRI
137 articole/ Actualizat Joi, 13 iulie 2017
Ion Spânu

Oricît de mare ar fi emoţia în faţa uciderii poliţistului Sorin Vezeteu în gara Suceava de către un dezaxat mintal, aceasta nu trebuie să fie motivul întunecării minţii tuturor.

Ion SpânuPublicat acum 9 ore şi 55 minute