De la Bunea Stancu pentru Grupul Hexi

Dan Condrea a murit. Ancheta trebuie să meargă mai departe, prin verificarea tuturor partenerilor lui contractuali.

Dacă se va pune capacul pe oală prin decesul lui – situație în care unii dintre partenerii grupului Hexi vor continua să facă ce știu ei mai bine cu banul public -, înseamnă că statul, prin toate instituțiile lui implicate în astfel de contracte, prin toate instituțiile lui de control, verificare și anchetă, este părtaș la furtul banilor publici cu care România putea să se dezvolte pentru oameni, nu să îngrașe șmecherii contra șpagă la partid – indiferent de consecințele/costurile sociale.

Nimeni nu poate spune: Sunt prea multe contracte cu acest grup, nu avem timpul, resursele umane și financiare să le verificăm pe toate. Bun, atunci luați-o măcar prin sondaj, domnilor decidenți, dar faceți ceva!

Așa după cum Cotidianul. ro a atărat în articolul: 47.518.005,08 euro și multă hârtie igienică – Toate firmele lui Condrea miros a fraudă cu bani publici, am găsit până acum în Grupul Hexi, la nivel național:

Contracte: 878
Cumpărări directe: 12424
Total: 13302

La prima vedere, pare că este necesar un volum de muncă uriaș, de durată și extrem de costisitor. Dar:
-Volumul se reduce drastic dacă ținem cont de faptul că fiecare beneficiar a încheiat cel puțin câteva contracte cu grupul Hexi – unii chiar câteva zeci/sute! – deci nici pe departe nu este vorba despre 13302 de parteneri contractuali diferiți, la nivel național.

-Volumul se reduce proporțional, dacă este defalcat pe județe, acolo unde contractele sunt derulate efectiv.

-Organele de anchetă județene/regionale s-ar putea ocupa, fără multe ore suplimentare, într-un timp decent, de verificarea acestor beneficiari locali.

-Datele din anchete ar putea fi ușor corelate, însumate la București și apoi dispuse măsurile legale.

-Cu dobânzile și penalitățile aferente contractelor penale descoperite – sume obținute atât de la vânzători cât și de la cumpărători – ar putea fi achitale eventualele ore suplimentare ale anchetatorilor, de exemplu.

-Daunele materiale și morale cerute ulterior de păgubiți, prin instanță, ar avea un impact benefic în societate.

– Mesajul, astfel transmis tuturor operatorilor cu bani publici/bani europeni ar fi fără echivoc: Băieți, atenție! Pentru că furtul de bani publici se produce, sistematic, în ABSOLUT toate domeniile de activitate.

În loc să asistăm la o acțiune în forță a funcționarilor plătiți din banii noștri, o ținem pe arătură. Și încercăm din greu – de multe ori contra comisioane grase la multiplicatorii de astfel de mesaje- , să acredităm idei trăsnite:

1. Dan Condrea a furat săracul sistem bogat. De capul lui și de unul singur.

2. DNA și serviciile sunt în spatele tuturor afacerilor penale din România. Așa ne spun politicieni cu pretenții, deținători de înalte demnități în stat, în ultimii 26 ani, dar doar în momentul în care ajung la poarta închisorii pentru propriile măgării. Cât au fost în funcție și corupți nedovediți, nu au denunțat public serviciile, oameni din servicii, documente ale serviciilor pe care le primeau drept rapoarte.

3. Serviciile conduc Romănia pentru că așa vor americanii și vesticii. Cu alte cuvinte, bulversăm relațiile cu NATO și UE de dragul unor lobbyști – îngrășați din spăgile hoților de tot felul. Fără nici o dovadă clară, palpabilă. Fără o demonstrație cu subiect și predicat.

4. Presa este vinovată. Fie că scrie doar la comandă. Fie că determină inclusiv moartea unor oameni nevinovați, prin ceea ce publică.
Ei, cam subțire, băieți! Mai căutați.
În logica asta simplă, îmi permit să vă dau un exemplu:
-Politicianul X, trecut prin multe funcții publice importante, fură cu gașca lui de rupe pământul;

-Între timp, dă lecții de morală, se asmute la competitorii politici, aruncă acuze care duc până la atingerea siguranței și securității naționale;

-În același timp, averea îi crește exponențial din salariu de bugetar. Și lui, și acoliților;

-Serviciile nu-l trag de mânecă pentru că, nu-i așa, e ordin de la americani și europeni;

-După un timp, apar informațiile de corupție crasă. Prin presă sau în mediile de socializare;

-Politicianul țipă că i-au copt-o serviciile. Adică americanii și europenii. Și ca presa – atât cât mai există -, este vinovată, cumpărată, face jocul serviciilor, americanilor, europenilor.
Recunoașteți modelul? Trageți dumneavoastră concluziile.
Pentru că eu, personal, când vine vorba de corupție, pun pe listă:
-Șefi de instituții locale, regionale, naționale;

-Primari, consileri locali, județeni, președinți de consilii județene;
-Parlamentari, politicieni, miniștri;

-Politiști, procurori, judecători, avocați, cetațeni de prin servicii și de prin media;

– Afaceriști din cercurile înalte ale partidelor politice.
Adică oameni din sisteme și nu sisteme în totalitate. Pentru că, în orice domeniu, există oameni de la excepționali la execrabili. De la idealiști la fripturiști.

Trebuie spus că toată legislația din domeniul banilor publici este făcută pentru băieți deștepți cu importante legături politice. Premeditarea este cu atât mai evidentă cu cât politicienii nu fac (decât din prostie) cadouri gratuite oamenilor de afaceri legați de banul public.

Achiziția cu prețul cel mai mic are două aspecte majore:

A. Un cumpărător de bună credință:
1. Este obligat de lege să cumpere astfel, așa că ia și produse proaste, pentru a nu răspunde ulterior în fața legii.
2. Dacă procedează altfel, imediat se depune o contestație, iar vânzătorul cu cel mai mic preț declarat câștigă.
3. Este chemat să dea și cu subsemnatul pentru că nu a respectat legea.
Altfel spus, să mă scuzați, rahat să fie dar să aiba prețul cel mai mic! Eficiența, utilitatea, pagubele, implicațiile nu ne interesează.
Acești cumpărători (și vânzători), pentru că sunt, nu au fost toți virusați, mă așteptam să ia public atitudine. Păcat că nu au făcut-o dar bine că măcar nu au încălcat legile.

B. Un cumpărător penal:

1. Cumpără tot ce are nevoie doar de la vânzătorii preferați;
2. Vânzătorul îi dă inițial prețul cel mai mic de pe piață;
3. Se semnează contractul și se intră în derulare;
4. După un timp, apar actele adiționale la contract:

Prețul inițial se dublează sau se triplează – deci nici vorbă despre prețul cel mai mic.
Durata contractului se prelungește, implicit prețul crește proporțional

5. Explicațiile țin de volumul de muncă apărut, chipurile, abia după semnarea contractului și/sau de perioada de derulare care nu au fost corect dimensionate în momentul parafării contractului. Cine să verifice?

6. Dacă nu ar exista premeditarea și interesul bilateral al contractorilor în a sifona banul public, cumpărătorul nu s-ar mai ambiționa să achiziționeze de la același vânzător orice poate el vinde, cu prețul inițial cel mai scăzut.

În sprijinul celor afirmate, am ales azi un exemplu de achiziții directe, derulate doar în domeniul arhivistic și legătorie, între Spitalul Județean de Urgență Brăila și Signum Service – una dintre firmele grupului Hexi.
Iată-le:

1.16.04.2013 Servicii arhivare – 65 000 lei/14 810,76 euro
2.12.07.2013 Servicii de legătorie – 65 400 lei/14 724,42 euro
3.13.12.2013 Servicii de gestionare a documentelor – 130 000 lei/29 195,77 euro
4.10.02.2014 Servicii de arhivare – 65 000 lei/14 577,59 euro
5.14.03.2014 Servicii de legătorie – 66 000 lei/14 633,50 euro
Grupul Hexi are alte nenumărate contracte cu acest spital, (inclusiv Signum Service), majoritatea prin cumpărări directe.

Aspecte importante:
1. În perioada august 2010 – martie 2014 managerul Spitalului Județean de Urgență Brăila a fost economistul Rodica Sin (economist, nu doctor care să nu se priceapă la fel de bine la astfel de contracte).

2. În perioada respectivă, celebrul Gheorghe Bunea Stancu (PSD/USL) era președintele CJ Brăila.

3. Spitalul Județean de Urgență Brăila era în subordinea lui Bunea Stancu.

4. Cu 6 luni înaintea arestării lui, Rodica Sin pleacă din fruntea spitalului brăilean și apare la… CJ Galați, ca director economic al consiliului – consiliu condus din 2012 de doctorul Nicolae Bacalbașa (tot PSD/USL)

5. Presa locală a scris pe larg despre legăturile dintre Stancu și Sin, despre anunțul făcut de Sin în momentul demisiei -s-a implicat într-un proiect mai amplu, la nivel național (s-a spus că i s-ar fi promis și un post de secretar de stat în Guvernul Ponta)

6. CJ Galați are în subordine 4 spitale, inclusiv Spitalul Județean de Urgență Galați – spital abonat la achiziții directe cu grupul Hexi.

În mai 2014, la o lună de la plecarea din fruntea Spitalului Județean de Urgență Brăila a managerului Rodica Sin, Bunea Stancu cere un Raport de audit intern pentru spital. Referirile la Signum Service arată că prețul pentru 2 dintre cele 5 contracte de arhivistică și legătorie s-a dublat imediat după contractare. Al treilea contract ar fi fost doar prelungit cu 4 luni. 2 contracte nu apar în audit deși trebuiau să fie incluse măcar cu titlu “în derulare”.

Bunea Stancu “recomandă” spitalului să recupereze prejudiciul rezultat din diferențele de preț plus dobânzi și penalități, fără a lua nici o măsură concretă – în condițiile în care, repet, spitalul este subordonat CJ Brăila! O fi verificat cineva acest lucru, ulterior întocmirii Raportului de audit?

Nu au existat misiuni anterioare de audit public la spital, conform raportului. Abia în luna mai 2014 a avut Bunea Stancu o revelație.
Deși în raport se precizează că “misiunea de audit ad-hoc s-a derulat în perioada 05 -30.05 2014”, din control lipsesc, așa cum spuneam, 2 contracte din cele 5 încheiate cu Signum Service, ceea ce este extrem de grav.
Iată:

Lipsesc din audit contractele:
1. 10.02.2014 Servicii de arhivare – 65 000 lei/14 577,59 euro
2. 14.03.2014 Servicii de legătorie – 66 000 lei/14 633,50 euro
După cum se observă, toate licitațiile legate de arhivare-legătorie (și gestionare documente – activitate pentru care Signum Service nu este acreditată de Arhivele Naționale nici până în prezent și, ín mod normal, nu putea încheia un astfel de contract), s-au derulat doar prin aceasta firmă, în anii 2013 și 2014.

( NOTĂ: Diferența dintre data contractului din extrasul de audit și data apariției documentului pe site-urile de specialitate ține de momentul efectiv al transmiterii contractelor pentru înregistrare publică.)
Documentele consultate pe parcursul misiunii de audit pe relația cu Signum Service sunt, conform raportului întocmit:

Ceea ce arată clar că toate cele 3 contracte auditate au fost modificate imediat, respectiv după 1 lună, 2 luni, 4 luni de la parafare ( a se vedea data actelor adiționale), ceea ce încalcă prevederile contractuale în domeniu, fie că vorbim de majorarea prețului, fie că vorbim de prelungirea contractului.

Observații:
1. Prețul celor 2 contracte s-a dublat imediat;
2. Actul adițional al contractului Servicii de gestionare a documentelor – 130 000 lei/29 195,77 euro se referă, conform raportului, doar la prelungirea cu 4 luni a termenului inițial. Nu se precizează nimic despre eventuale modificări de preț dar nici nu putem să trecem cu vederea o eventuală majorare, dat fiind obiceiul casei.
3. Cele 2 contracte cu prețul dublat au ajuns la egalitate cu prețul inițial din cel de-al 3-lea contract supus auditului, ceea ce pare ciudat.
4. 129600 lei (fără TVA) au fost băgați în plus prin cele 2 contracte.
5. Acestui prejudiciu poate că va trebui să-i adaugăm și alte posibile aranjamente financiare similare, din celelalte 2 contracte pe care le-am menționat și care nu au fost deloc luate în calcul la audit.
Așadar, prețul cel mai mic s-a dublat în mod ilegal. Și, culmea coincidenței, a ajuns fix la prețul de pornire al celui de-al 3-lea contract, prelungit cu 4 luni (Servicii de gestionare a documentelor – 130 000 lei/29 195,77 euro – activitate pentru care Signum Service am precizat deja că nu are acreditare).

Acestea fiind zise, raportul, repet, asumat de Bunea Stancu, face doar recomandări. Nu demite. Nu sancționează. Nu sesizează.

NOTA: Suma de 144138,98 lei include și TVA.
Foarte importantă, în economia acestui exemplu, este soarta celor 2 contracte neincluse în audit. Respectiv:
1.10.02.2014 Servicii de arhivare – 65 000 lei/14 577,59 euro
2.14.03.2014 Servicii de legătorie – 66 000 lei/14 633,50 euro
După cum vedeți, ambele se referă la aceleași 2 servicii contractate, tot prin achiziții directe, cu mai puțin de un an în urmă. Acest aspect ridică multe semne de întrebare. De exemplu:

1. Sunt contracte reale sau fictive? (Și contractele fictive sunt în trend, când e vorba de bani publici)
2. Dacă sunt reale, cum au evoluat ca preț și cum/dacă a fost recuperat eventualul prejudiciu?
3. Dacă sunt fictive, unde au ajuns banii. Și câți? La rezolvarea recomandării lui Bunea Stancu legată de recuperarea sumei dublate prin cele 2 contracte inițiale? Astfel încât Signum Service să nu mai trebuiască să returneze banii?
4. De ce a cerut Bunea Stancu primul și singurul audit la o lună după plecarea Rodicăi Sin din fruntea spitalului și nu în cei 4 ani în care a condus spitalul?
5. Dacă luăm în calcul declarațiile fostei soții a lui Dan Condrea: Dădea bani la PNL și la PSD, putem găsi ceva răspunsuri…
Acesta este doar un exemplu. Dintr-o mare mulțime necunoscută. Aproape că putem spune: Minoritare sunt contractele/achizițiile corecte. Vă dați seama de dimensiunile sifonării banului public și de premeditarea în folos personal a legiuitorilor prețului cel mai mic? Sunt situații/contracte în care prețul cel mai mic/prețul de pornire este de câteva sute de mii/milioane de euro. Și dacă sunt contracte fictive sau au prețuri mărite artificial pe parcurs, băieții șmecheri jubilează și își numără liniștiți prada.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Adriana Tiganila 4 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.