De la Cultura Cucuteni la minimalism

Până în 16 aprilie, la Galeria „Galateea” este expusă o selecţie de surprinzătoare piese de ceramică realizate de Nicolae Moldovan, surprinzătoare pentru majoritatea vizitatorilor care îl ştiau pe artist drept creatorul unor foarte apreciate vase, inspirate de Cultura Cucuteni. Interesat de ultima cultură preistorică cu ceramică pictată din Europa, Nicolae Moldovan a studiat şi s-a decis să creeze vase, dar şi forme antropomorfe, respectând tehnica neolitică, a modelării manuale, a coloranţilor minerali naturali. Decorul geometric, abstract aminteşte, de asemenea, ceramica neolitică, inclusiv în alegerea culorilor. De mare fineţe, cu pereţii subţiri pe care îi permite tehnica modelării manuale, vasele sale au fost cerute pe piaţa de artă din Grecia, Statele Unite şi Franţa, multe piese aflându-se în colecţii din Franţa, Germania, Letonia, Croaţia, SUA, Japonia, Korea, Australia.

Pasiunea pentru această cultură a lăsat urme şi în sculpturile sale, figurative sau abstracte, modelate în lut, ars sau nu, acoperite cu angobă, în care artistul foloseşte şi alte materiale, cum ar fi metalul sau iarba, dar şi în mesele sale din stejar masiv, cu plăci de ceramică încastrate, cu aspect frust.

Combinarea materialelor creează jocul sensurilor şi culorilor

De data aceasta, Nicolae Moldovan propune ”forme minimale”, cum îşi intitulează şi expoziţia, de dimensiuni diverse, de la obiectele să le zicem decorative la piese monumentale, cu un look modern datorat simplităţii construcţiei şi jocului de materiale. Păstrând din vechile sale preocupări esenţa, artistul concepe piese cu rapel utilitar, scoase însă din contextul iniţial şi valorizate numai din punct de vedere estetic. Ele devin uneori metaforice prin adăugarea unei componente insolite sau prin uşoara alterare a formei prime. Interesantă, şi din punct de vedere artistic, şi din cel tehnic, este îmbinarea ceramicii cu metalul. Forma esenţializată a ceramicii este intersectată sau surmontată de obiecte din metal, care o traversează uneori, o rănesc de cele mai multe ori, schimbându-i registrul expresiv. Ovalul ce ar putea fi capul unui personaj ridică în aer o „perie” metalică solid implantată, sau este traversat de un piron. La alte dimensiuni, forma albă capătă o „coroană” cu mai multe straturi din cuie metalice sau are înfipt în ea un satâr…

Se creează astfel o interacţiune de sensuri: puritate, perfecţiune versus agresivitate, şi un joc cromatic ce conferă plasticitate evitând în oarecare măsură aspectul aseptic al albului.

Balama deschisă

Jocul creatorului se desfăşoară între impresia de utilitate a piesei şi gratuitatea operei de artă. O respectabilă „balama”, deschisă, are reminiscenţele unui obiect de tortură. O alta, cilindrică, închisă, poartă în îmbinarea elementelor senzualitatea unui sărut de sorginte brâncuşiană. O „pană” de dimensiuni considerabile are un fel de „număr de inventar” ce deschide numeroase virtualităţi, un paraleliped terminat în piramidă, în poziţie orizontală, este şi el inscripţionat cu cifre, ca o bizară bornă kilometrică marcând distanţa către nicăieri.

Formele nu numai minimale, dar şi arhetipale ale lui Nicolae Moldovan se dovedesc receptacole ale unui univers metaforic, în care puritatea şi cruzimea, zâmbetul şi cinismul par să se completeze, să-şi fie complementare.

Calitatea decorativă indubitabilă, care captează privirea, este surclasată de un discurs existenţial, nu întotdeauna comod. Privitorul poate rămâne la primul impact vizual, poate admira limpezimea formei, perfecta şlefuire a materialului, mai ales în piesele de mici dimensiuni, poate descoperi amuzat că obiectele sugerează o „figurină” preistorică sau se pot transforma din menghină în „bibelou”, îşi poate bucura simţul tactil graţie aspectului catifelat sau mătăsos al suprafeţelor.

Îmbinarea senzuală a formei

Dar, dincolo de aceste aspecte, suficiente în ele însele, de altfel, artistul introduce o dimensiune ironică, sarcastică uneori, generată tocmai de „fetişizarea” obiectului. Viziune anulată apoi de nobleţea materialului şi de epurarea atemporală a formei.

Lumea propusă de Nicolae Moldovan este una a permanenţelor, îmbrăcate în haina fragilă a ceramicii.

Absolvent în 1998 al Universităţii de Arte Bucureşti, la clasa profesorilor Alexie Lazăr Florian şi Doru Marian, cu numeroase prezenţe în expoziţii de grup din ţară şi din străinătate, cu personale la Bucureşti, în alte oaşe din ţară, dar şi la München şi Sofia, Nicolae Moldovan rămâne şi în această selecţie de la „Galateea” fidel viziunii sale artistice de până acum, lăsând însă să se întrevadă intrarea într-o fază nouă a creaţiei sale.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.