Le vedem prin barurile Bucureştiului, ecrane largi care fac reclamă la Bitcoin, ATM-uri de schimb sau de plăţi virtuale pentru facturi. Online, unele servicii sau produse pot fi achiziţionate sub acelaşi semn digital. Puţini oameni ştiu, însă, că sistemul din spatele acestei monede virtuale are potenţialul de a le schimba viaţa, în viitorul apropiat. Tehnologiile care fac Bitcoin şi alte monede virtuale să funcţioneze încep să apară pe mai toate palierele vieţii noastre, începând de la pieţele de schimb şi până la votul în alegeri sau în lupta anticorupţie.
Dar ce este bitcoin? La modul cel mai simplu, Bitcoin este o monedă virtuală, fără stat şi fără paralelă cu orice alt fel de valută. Poate fi folosită online oriunde sau poate fi păstrată într-un portofel virtual. Preţul unui singur bitcoin (unei monede, să îi spunem) este astăzi 642 de euro. Valoarea este dată de o sumă de factori, cum ar fi piaţa liberă, numărul de site-uri care folosesc moneda virtuală, dar şi de cantitatea de energie necesară pentru a „mina” această monedă virtuală.
Contraintuitiv, aşa-zisul minat de bitcoin implică folosirea unor computere extrem de specializate în a introduce, într-un mod securizat, într-o bază de date, tranzacţiile făcute pe reţea. Sistemul asigură că acest catalog virtual de tranzacţii nu mai poate fi schimbat, odată introdusă informaţia.
Computerele rezolvă nişte probleme matematice pentru fiecare informaţie introdusă, iar dificultatea acestora se dublează, la fiecare patru ani, pentru a asigura „onestitatea” informaţiei. Pentru munca lor, „minerii” primesc un număr de monede bitcoin ca recompensă.
Cu un computer personal extrem de performant şi fără costuri de electricitate, s-ar putea mina undeva la câteva sutimi de eurocenţi pe zi. Ferme de calculatoare imense, de sute şi mii de procesoare specializate, funcţionează în China, de exemplu, unde curentul este ieftin sau gratuit, pentru a scoate profituri de sute de dolari pe zi. Este o piaţă de tranzacţii de 11 miliarde de dolari americani, în situaţa în care vor exista numai 21 de milioane de „monede” în circulaţie, 16 milioane dintre ele fiind deja minate. Valoarea monedei creşte, de la an la an.
Este un cerc complet: monedele obţinute din minare sunt folosite în sistem, iar informaţiile introduse în baza de date, în totalitatea lor, cunoscute drept blockchain, devin adevărul absolut – public şi transparent. Întregul blockchain este descentralizat şi sincronizat în mod constant pe internet, astfel încât nu poate fi modificat. În lipsa unei bănci centrale sau a unui sistem care să înregistreze tranzacţiile dintre utilizatori, tocmai aceştia din urmă păstrează o copie a tuturor schimburilor făcute pe glob, din 2008 încoace.
În România, bitcoin nu are un statut legal exact. În cel mai bun caz, este recunoscut drept un bun fungibil. Poate fi folosit pentru plăţi, iar cel puţin teoretic câştigurile de pe urma sa ar putea fi impozitate. Mai multe bănci acceptă tranzacţiile cu site-urile de schimb din străinătate, iar mediul de speculă cu privire la preţul monedei, precum şi pieţele aferente sunt extrem de volatile. Preţul poate creşte cu sute de dolari, dar poate şi să scadă la fel de uşor, de la o zi la alta. Deşi tranzacţiile cu bitcoin pot fi urmărite până la a 8-a zecimală, natura tehnologizată a monedei face ca un schimb între terţi să poată acoperi tot globul.
Aparent, bitcoin este un vis cel puţin interesant pentru cei care vor să comită ilegalităţi, să încerce spălarea de bani sau să se folosească de monedă în zonele mai întunecate ale internetului. Realitatea este că aceste utilizări, ca şi sumele de valută reală care sunt folosite zilnic cu variate intenţii ilegale, doar confirmă utilitatea şi maturitatea unui sistem de plată.
La nivel european, jurisprudenţa pare să-i acorde monedei virtuale statutul de valută, dar evoluţia în acest sens este destul de lentă. În octombrie 2015, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis ca schimbul valutar între bitcoin şi alte monede este scutit de TVA, sugerând statutul de valută pentru Bitcoin, dar statele membre UE au legislaţie variată pe tema monedei virtuale.
”În primul rând, aş nota că este o propunere legislativă de la Comisia Europeană spre Paralamentul European pentru a modifica Directiva 849 privind AML, KYC şi ATF (antispălare de bani, cunoaşterea clienţilor, anti-terorism). …va fi definită moneda virtuală şi obligaţia celor care oferă servicii de schimb să îşi identifice şi monitorizeze clienţii”, a declarat Vlad Nistor, director la exchange-ul CoinFlux, pentru site-ul Goana după Bitcoin, în luna septembrie a.c.
Tehnologia blockchain, cea care stă în spatele monedei virtuale, este un mister pentru majoritatea oamenilor, deşi ea reprezintă un viitor cel puţin probabil în multe aspecte din viaţa noastră. Practic, este o bază de date răspândită pe internet, precum un torrent pentru un film. Informaţia introdusă poate fi consultată, dar nu şi modificată. Nu are nevoie de servere sau de infrastructură prea complicată, poate funcţiona inclusiv de pe un telefon mobil cu acces la internet.
În februarie 2016, un număr de miniştri, reprezentanţi ai societăţii civile şi susţinători ai tehnologiei din Ucraina au semnat un memorandum pentru implementarea unui sistem de tip blockchain în alegeri. Sistemul vizează corectitudinea numărării voturilor, folosind mai multe elemente de identificare a viitorilor utilizatori.
Un proiect dezvoltat de nişte români, Akasha este o platformă încă în dezvoltare, de tip Facebook, gândită împotriva cenzurii. Ea foloseşte tehnologia blockchain pentru a asigura că un status scris de către un utilizator nu poate fi şters sau blocat de către vreun guvern sau interes străin.
Microsoft şi IBM lucrează la servicii prin care să ofere blockchain-ul ca pe un serviciu. IBM, conform PC Magazine, chiar dezvoltă tehnologia pentru a conecta toate obiectele din jurul nostru care pot folosi internetul (Internet of Things).
Firma Everledger foloseşte tehnologia pentru a urmări diamantele din mină şi până în magazin.
Înapoi în Ucraina, mai exact în Odessa, sistemul de licitaţii publice pentru terenurile statului foloseşte tehnologii blockchain.
Asistăm la o revoluţie tehnologică comparată cu invenţia internetului de către prestigioasa revistă Fortune.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.