ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Societate » Administratie » De ce sunt respinse proiectele pe fondurile UE

De ce sunt respinse proiectele pe fondurile UE

04 Iul 2009 Oana Craciun | 4 comentarii | 2784 vizualizari
Rating:
4 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
O treime dintre cererile de proiecte depuse pentru banii din Fondul Social European au fost eliminate din start pentru că solicitanţii au ignorat interdicţia de a-şi dezvălui identitatea.
 
Peste 1.500 din cele 2.800 de proiecte depuse pentru liniile de finanţare din Fondul Social European (FSE), lansate în 2008, au fost respinse, adică mai mult de jumătate. Specialiştii de la Autoritatea de Management a Fondurilor Europene pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) din Ministerul Muncii spun că cele mai multe greşeli sunt cauzate de lipsa de rigoare a celor care trimit proiectele, în ciuda faptului că procedura de aplicare pe FSE este cea mai simplă dintre toate tipurile de fonduri structurale. “Nu e vorba că nu avem proiecte bune. Cea mai des întâlnită greşeală, din cauza căreia proiectele sunt eliminate din start, este dezvăluirea identităţii solicitantului. O treime dintre cereri au omis avertizarea, vizibilă de altfel când completează cererea, de a nu trece datele de identificare în afara secţiunii destinate special acestora”, explică unul dintre evaluatorii independenţi de la AMPOSDRU.
 
“Este o condiţie esenţială respectarea acestei interdicţii, cei care au încălcat-o nici nu au mai intrat în evaluare, chiar dacă proiectele puteau fi bune”, a adăugat evaluatorul. Acesta a explicat că există o menţiune foarte clară de la UE ca proiectele solicitanţilor să fie analizate de evaluatori independenţi fără ca cei doi să-şi cunoască reciproc identitatea, pentru a elimina posibilele situaţii de nepotism, cum s-a mai întâmplat în acordarea fondurilor PHARE. Pe aceeaşi idee, în cazul fondurilor structurale din FSE, proiectele nu se mai depun personal, ci se încarcă direct online, pe site-ul AMPOSDRU.
 
Aceeaşi lipsă de rigoare, menţionată de specialist, se vede şi în faptul că “solicitanţii citesc în diagonală ghidurile care îi învaţă pas cu pas cum să completeze cererea de finanţare”. O greşeală ce derivă de aici este faptul că trec în proiect activităţi care nu sunt eligibile pentru linia de finanţare deschisă, fiind obişnuiţi cu fondurile PHARE, care permiteau o paletă mai largă de activităţi. “Aici se merge pe activităţi foarte specifice şi de aceea trebuie citite cu atenţie ghidurile specializate, destinate fiecărei linii în parte”, spune evaluatorul. În plus, mai există greşeala de a trece cheltuieli neeligibile în proiect, care sunt totuşi menţionate clar în aceleaşi ghiduri specifice, altele nu sunt corelate cu activităţile sau, uneori, nu se respectă limitele bugetare. “Era de exemplu o linie deschisă în care se oferea o finanţare maximă de 1.849.000 de euro, dar în proiect, solicitantul a trecut cheltuieli maxime de 1.890.000 de euro şi a fost descalificat automat. Trebuie să înţeleagă că aceste limite sunt foarte stricte, nu pot fi depăşite”, a explicat evaluatorul.
 
Printre sfaturile utile pentru cei care vor să acceseze bani din cele aproape 4,5 miliarde de euro disponibile în România pe dezvoltarea resurselor umane se numără şi o bună documentare prealabilă scrierii de proiecte asupra acestui tip de fonduri structurale. “Solicitanţii trebuie să lucreze cu ghidurile în timp ce scriu proiectele, să citească foarte atent şi să respecte pas cu pas toate indicaţiile aşa cum sunt, chiar dacă par stricte. E vorba de foarte mulţi bani, sunt proiecte care merg şi până la 5 milioane de euro”, spune evaluatorul. Acesta a adăugat că “este foarte important ca, după ce este gata proiectul, să se facă o autoevaluare pe baza baremului care este public, unde se vede foarte clar ce va puncta evaluatorul; grila aceasta trebuie să fie mâna lui dreaptă”. În plus, dacă au nelămuriri cu privire la indicaţiile din ghiduri, au la dispoziţie forumul, un call center şi o adresă de e-mail unde pot adresa întrebări specialiştilor.
 
Analiza AMPOSDRU arată că principalele motive pentru care proiectele pe banii FSE lansate în 2008 au fost respinse sunt “neîndeplinirea criteriilor de eligibilitate şi calitatea slabă a proiectelor”. Pe toate cele 72 de linii de finanţare lansate anul trecut, cu un buget total de 1,2 miliarde de euro, au fost depuse peste 2.800 de proiecte, însă au fost respinse peste 1.500, adică 55%. Din cele peste 1.200 acceptate de principiu, 520 de proiecte au fost aprobate, iar pentru restul urmează să fie finalizat raportul de evaluare. Suma pentru cele aprobate este de 592 de milioane de euro, care s-au dus către instituţiile statului, asociaţii şi ONG-uri.
 
 
Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.
 
Abonare Newsletter
 
 
 

4 comentarii

 
1
lys72 06-Iul-2009 11:53
nepotriviri in declaratii
In articol sunt mentionate \\\"520 proiecte aprobate\\\", totusi lista publicata de AMPOS DRU are doar 273 proiecte http://www.fseromania.ro/images/downdocs/lista_ben eficiari_0609.pdf
Este \\\"lista beneficiarilor selectaţi până la data de 19 iunie 2009 pentru finanţare din Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 \\\"
Ce se intampla cu restul pana la 520? Dar pana la 1200?
Ar fi o idee sa ii intrebati - deoarece sunt inconsistente in date si pot dezinforma
2
georgep27 17-Iul-2009 10:07
intrebari-partea 1
Stimate domnule evaluator independent,

Ce se intampla cu cele peste 1500 de proiect respinse, FARA A FI EVALUATE, proiecte care poate sunt calitative si ar fi contribui esential la realizarea obiectivelor acestor programe. Din start ati eliminat, pe un criteriu ABSURD, peste 1500 de proiecte. Ce se intampla cu celalalte 1200 care nu au trecut date de identificare, dar care poate nu au calitatea celorlalte respinse? Care este scopul si finalitatea acestei interdictii? Cum se asigura transparenta si impartialitatea/obiectivitatea prin NEmentionarea datelor de identificare? Dezvaluirea identitatii organizatiei este un criteriu subiectiv care, tocmai, NU ar trebui sa conteze. Nu exista nici un alt program operational in Romania care sa aiba o astfel de interdictie in astfel de sectiuni. Datoria asigurarii TRANSPARENTEI SI OBIECTIVITATII trebuie sa cada in sarcina autoritatii care evalueaza si nu in sarcina aplicatilor. Transparenta si obiectivitatea trebuie bazata pe criterii clare de calitate a cererii de finantare si nu pe criterii subiective privind numele organizatiei. Din acest motiv exista o grila cu punctaje, pentru ca, indiferent ca vorbim de un IMM, sau o multinationala, ele sa fie evaluate indiferent de numele acestora. Ar trebui sa va puneti problema in alt mod: daca 1500 de proiecte au fost respinse din cauza acestei reguli, poate ca regula trebuie schimbata deoarece este: 1 ABSURDA SI LIPSITA DE SENS (este ca si cum ai descrie un crocodil, fara sa mentionezi ca este crocodil), 2. CONFUZA SI MENTIONATA NECLAR/NECORSPUNZATOR IN GHID (ceea ce a dus la numarul mare de organizatii care, evident, nu au sesizat aceasta cerinta absurda si NU cum spuneti dvs au “ignorat” aceasta “interdictie”).
3
georgep27 17-Iul-2009 10:07
intrebari-partea a 2-a
Inca o absurditate: aceste proiecte au fost eliminate din start, insa au primit raspunsurile de respingere dupa 8, 9, 10 luni(chiar mai mult) de la data depunerii, in conditiile in care nu au intrat nici macar in faza de evaluare. Care sunt optiunile acestora?! Sa refaca acea mica “abatere” de la o regula absurda, sa redepuna pe un alt apel (cand se va deschide..) si sa astepte inca 8 – 10 luni pana vor primi un raspuns, care poate sa sune: “mentionarea domeniului de activitate a aplicantului a creat posibilitatea identificarii organizatiei deci evaluatorii nu mai pot fi obiectivi iar proiectul se respinge fara a fi evaluat. Multumesc ca ati aplicat si va mai asteptam”
Nici macar nu exista o definitie in Ghid a termenului “date de identificare”.

Noile scheme de ajutor de stat nu mentioneaza aceasta interdictie in nici un document (Ghid, regulament, etc). In apelurile de proiecte deschise in prima runda anul trecut nu exista aceasta interdictie. Totusi, aceste proiecte au fost/sunt evaluate obiectiv.

Poate ca procedura de aplicare pe FSE este simpla, insa, cu siguranta Ghidurile pe toate axele prioritare pe FSE sunt cele mai confuze, neclare si care lasa loc la cele mai multe interpretari. Cel mai simplu mod de a va demonstra acest lucru este volumul mare de mailuri, adrese si telefoane trimise de aplicanti catre autoritate si care nu primesc nici un raspuns. Va recomand sa incercati.

Inchei sirul intrebarilor cu o ultima: in asemenea conditii, cum se vor cheltui banii europeni si pentru ce???
4
fonduri europene 22-Sep-2009 18:20
valoare proiecte
Un exemplu concret (valoare fonduri europene) dar si fericit in acelasi caz, cred ca este cel al Transilvaniei, unde pana la momentul suspendarii domeniului major de interventie 3.1 – „Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate” (21 septembrie 2009), in Transilvania de Nord au fost depuse proiecte care solicita finantare nerambursabila in valoare totala de 42,3 milioane Euro. Suma reprezinta 202% fata de alocarea financiara regionala pe intreaga perioada 2007-2013, care, pentru Transilvania de Nord, este de numai 20,9 milioane Euro. In cazul de fata, faptul ca ar fi multe proiecte respinse nu ar fi unul negativ/de neasteptat.
Vezi primele comentarii
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
 
 
 
 
 
 
ADMINISTRATIE

Drepturile copilului, după 20 de ani

Scăderea cu 28% a ratei mortalităţii la copiii de sub 5 ani şi accesul la surse îmbunătăţite de apă sunt realizări ale ultimelor două decenii, datorate adoptării Convenţiei cu privire la Drepturile Copilului.

Sindicaliştii, grevele şi pagubele

18 Noi 2009 | 0 comentarii
Liderii sindicali nu au avut de tras ponoase atunci când companiile Ministerului Transporturilor au suferit uriaşe pagube în urma grevelor.

Locuinţele de protocol, la secret

RA-APPS refuză să răspundă şi la cea de-a treia solicitare a agenţiei NewsIn de a face publică lista persoanelor care au primit locuinţe de serviciu şi de protocol de la preluarea mandatului de către actualul guvern.

Bucureştenii au tratat greva de la metrou cu pasul

Greva angajaţilor de la metrou a zăpăcit marţi tot traficul din Capitală. Autobuzele au zăcut pe trasee ori n-au putut opri în staţii, bucureştenii şi-au rupt hainele ca să prindă câte un loc pe scara tramvaielor şi, când n-au mai avut răbdare, au luat-o pe jos. Din cauza apelurilor care anunţau întârzierile la serviciu, timp de câteva minute au picat şi reţelele de telefonie mobilă.

România, codaşa UE în clasamentul percepţiei asupra corupţiei

17 Noi 2009 | 0 comentarii
2009 este primul din ultimii şapte ani în care nu au fost înregistrate progrese în lupta anticorupţie, a declarat marţi directorul Transparency România, Victor Alistar. România revine astfel pe ultimul loc în clasamentul statelor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte percepţia generală asupra corupţiei,
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de