Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a făcut cunoscut raportul cu privire la evaluarea pe care le-a făcut-o procurorilor şefi Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr.
După ce a creat un orizont de așteptare în legătură cu anunțarea deciziei sale referitoare la Kovesi si Lazăr, programându-și discursul abia la ora 18.00, i-a anunțat încă de la început pe jurnaliști să aibă răbdare că până la concluzii au de așteptat. Și de ascultat o grămadă de justificări. Printre care și aceea că asupra sa nu s-au făcut presiuni și că evaluarea a realizat-o el personal, dar nu a verificat soluțiile din dosare, pentru că nu-i intra în atribuții.
După 30 de minute un jurnalist l-a întrebat: ”domnule ministru, și când spuneți concluziile?” ”Astăzi!”, a răspuns Toader. Discursul său a durat nu mai puțin de 45 de minute. La final, Toader a anunțat că nu este oportună în acest moment revocarea celor doi.
Declarațiile ministrului Justiției
Eu vă spuneam chiar din prima zi în care au debutat dezbaterile pe această temă că veți fi primii informați cu privire la evaluarea pe care am să io fac și pe care am făcut-o, că veți fi primii informați cu privire la rezultate. In intervalul de timp care a atrecut am întocmit un raport de evaluare, cu un numar de 19 pagini, eventuial și o concluzie.
Propunerea mea este să nu citesc cele 19 pagini pentru că ne-ar lua prea mult timp. Le prezint în sinteză, cât va fi necesar voi puncta reperele importante. Voi posta pe pagina de internet a MJ raportul complet.
Această evaluare a procurorului general al României și a procurorului șef al DNA a survenit în contextul în care, pe de o parte guvernul a adoptat OUG 13 pe 2017, pe de altă parte DNA a procedat la anchetarea circumstanțelor, oportunității, legalității, constituționalității, modului, procedurii în care a fost adoptată respectiva OUG anchetă în urma căreia președintele Senatuluia sesizat CCR cu constatarea existenței unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – DNA și Guvern pe de altă parte. Acesta a fost contextul în care am procedat la evaluarea activității în momentul în care am anunțat această evaluare au apărut reacții diferite cu privire la competența ministrului Justiției de a proceda la o astfel de evaluare.
Vă asigur că dacă nu eram sigur, dacă nu aveam certitudinea acestei competențe, categoric nu făceam afirmația, nu procedam la respectiva evaluare. Avem texte de rang constituțional putem discuta foarte mult ce înseamnă această autoritate a ministrului Justiției. In raport cu această activitate a procurorului reperele în realizarea acestei evaluări am solicitat informări în sensul textului legal citat de la cele doua autorități – Parchetul de pe lângă ÎCCJ, de la DNA, informări pe care le-am primit complete și deîndată, la timp. Am avut întâlniri punctuale cu șefii celor două Parchete. Am văzut că s-au făcut tot felul de speculații cu privire la momentul în care au venit cei doi procurori șefi.
Fiecare dintre cei doi au venit în mai puțin de 10-15 minute din momentul în care i-am invitat la discuție. Suprapunerea legat de vizita ambasadirului SUA a fost o pură coincidență. Premisa evaluării, dacă vreți premisa funcționării statului de drept (…) fiecare autoritate să rămână în matca ei constituțională. Fiecare autoritate prin funcționarii, demnitarii care o slujesc trebuie să cunoască pe de o parte competențele, să le respecte. Statul de drept are o arhitectură bine conturată și delimitată.
Decizia CCR ne spune că a existat un conflict juridic, de natură constituțioanlă, generat de ancheta procurorilor DNA asupra membrilor guvernului, vizând circumstanțe, împrejurări, legalitate, constituționalitate a adoptării OUG. Ne mai spune că această ingerință în activitatea de legiferare este de o gravitate foarte mare. Echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat. Ministerul Public a creat o presiune asupra membrilor guvernului. Câteva precizări: eu personal am realizat evaluarea, fără niciun fel de presiune, fără niciun fel de ingerință, fără niciun fel de sugestie de la absolut nimeni străin de Ministerul Justiției. Nu am verificat soluții din dosare, pentru că nici nu ar fri fost posibil. Procurorul are autoritatea să decidă în legătură cu soarta unei cauze penale.
Indiferent de concluzii îmi voi exercita pe deplin această autoritate de ministru aupra activității desfășurate de procurori, repet fără a intra între coperțile dosarului, fără ingerință. Am verificat modul în care DNA, Parchetul de pe lângă ÎCCJ s-au raportat la valorile, la exigențele constituționale. Statul de drept nu funcționează și de asta vă rog să fiți absolut siguri, nu funcționează dacă autoritățile nu își exercită cu loialitate, corectitudine, la timp atribuțiile care îi revin. Am urmărit modul în care procurorul DNA sau de la ÎCCJ în exercitarea competențelor s-a raportat, s-a limitat la valorile constituționale. Pentru că de aceea a fost un conflict de raport juridic.
Toate conflictele care au fost constatate ca și conflicte adevărate de CCR au fost conflicte de competență pozitive și niciun conflict negativ – nimeni nu s-a derobat de competența legală, constituțională pe care o are, fiecare a uzurpat ceva din competența celeilalte autorități, care până la urmă a reclamat. E o tentație a puterii de a se extinde și mai mult. Niciodată nimeni nu s-a plâns că o putere nu și-a îndeplinit, ci că o putere a uzurpat din competențe.
Intr-un stat de drept, competența în materie penală e de ordine publică – ți-o stabilește legiuitorul, nu ți-o stabilești tu, tu ți-o stabilești la tine acasă. Eu am notate încă vreo 5-6 decizii; nu e locul să vi le prezint pe larg. Cele două decizii exemplificate și altele menționate în raport evidențiază o varietate de situații în care autoritățile publice de rang constituțional și-au încălcat reciproc competențele stabilite de legea fundamentală, iar echilibrul constituțional a fost realizat de CCR.
Fără a antama concluzia, o concluzie intermediară este: echilibrul a fost restabilit de către CCR prin pronunțarea deciziei fără alte măsuri extraconstituționale, să mă erxprim astfel. Raportul are o primă parte de legalitate și constituționalitate.
Are și o parte de oportunitate și anume în acest context în care indiscutabil DNA-ul și-a atribuit, arogat o competență care nu era atribuită, a exercitat presiuni asupra guvernului ca legiuitor în stat și-a arogat o competență pe care nu o avea.
Partea a doua a raportului vizează oportunitatea, necesitatea declanșării unor mecanisme de sancționare, în limite legale, evident pe care legea le pune la dispoziție alta decât cea prin care se constată conflictului juridic de natură constituțională.
Analiza s-a deplasat în sfera oportunității, iar această apreciere impune fără îndoială o analiză contextuală. Trebuie de văzut că o aceeași faptă comisă într-un anumit context are un plus de gravitate mai mare, date fiind circumstanțele decât i faptă identiciă, similare, comise într-un context să diminueze impactul.
Sub aspectul oportunității analiza s-a făcut în contextul în care România se află sub MCV. Exprim optimismul de a îndeplini misiunea pe care ne-am asumat-o eu, ministerul, în contextul activităților complementare de la Guvernul României. Sistemul judiciar din România are multe probleme de remediat. Avem o practică judiciară încă neunitară. E nefiresc să primească o anumită soluție la Constanța, o altă soluție la Oradea. Avem probleme cu privire la acea inflație legislativă. Avem legi atât de modificate și de complicate încât să nu se supere lumea juridică, uneori și nouă ne e greu – trebuie să relecturăm ca să vedem voința legiuitorului. Niciodată legiuitorul în cei 26 de ani nu a dat o lege de interpretare care să arate voința originală.
Rapoartele de monitorizare și pe data de 20 vom avea o nouă vizită a vicepreședintelui Comisiei – noi am trimis o adresă. Am trimis o scrisoare în spiritul colaborării între autorități. Informările punctuale realizate relevă derapaje instituționale în sensul unor acțiuni cel puțin exagerate din partea DNA, care au produs reacții negative în media și la nivelul opiniei publice. Societatea românească a trăit această emoție colectivă, a avut această preocupare pe de o parte față de procedura de legiferare, pe de altă parte față de respectarea principiilor, exigențelor statului de drept.
DNA nu poate funcționa decât în acord cu rigorile statului de drept, a standardelor de protecție, a drepturilor fundamentale la un nivel cât de ridicat. România e racordată ireversibil la normele constituționale în general. Derapajele instituționale nu pot fi justificate prin identificarea dezideratului combaterii corupției. In numele promovării unei valori nu îți este permis să încalci o altă valoare. Aceste valori la care am făcut referire, cu respectarea filtrului de constituționalitate, de proporționalitate, a preempțiunii nivelului cel mai ridicat de protecție se regăsesc și în parte a programului de justiție din programul de guvernare. Vă rog să citiți programul de guvernare în partea pe justiție.
Ceea ce considerăm oportun în spiritul exigențelor statului de drept este necesitatea instituirii unei atente monitorizări a unei obligații de raportare a activității de pe care o desfășoară procurorii de la DNA, DIICOT, Parchetul de pe lângă Înalta Curte. O autoritate pe care trebuie să o exercite ministrul Justiției fără ingerințe în darea de soluții. Fără știrbirea independenței procurorilor, ci ca un mecanism care să dea eficiență, constsență prevedrilor art. 132, alin.1 din Constituție și în raport cu art. 69 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară.
In acest moment nu este oportună declanșarea mecanismului instituțional de revocare a procurorului general, respectiv a procurorului șef al DNA.
Deputat PSD: Mă gândesc dacă mă mai regăsesc în acest partid. Ştefănescu: O ruşine să-l aud pe ministru cu un blablabla
Purtătorul de cuvânt al PSD: Discrepanţă între conţinut şi concluzii
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.