Comisia Europeană este pe cale să dea lovitura de grație exploatării gazelor de șist în Polonia. Executivul UE a decis pe 28 aprilie să dea în judecată Polonia la Curtea de Justiție a UE pentru legislația deficitară a Varșoviei în ce privește protecția mediului în cazul exploatării gazelor de șist. Legislația poloneză are lacune la capitolul studiilor de impact privind fracturarea hidraulică, metoda controversată de extracție a gazelor de șist.
”În virtutea legii poloneze este posibil să se foreze până la adâncimnea de 5.000 de metri fără evaluarea prealabilă a impactului potențial asupra mediului”, arată CE într-un comunicat. Comisia amintește că legislația europeană prevede că toate forajele de mare adancime trebuie precedate de evaluarea daunelor ce se pot produce în pânza freatică.
”Este un succes notabil al mobilizării împotriva fracturării hidraulice”, spune Antoine Simon, de la ONG-ul Prietenii Pământului. ”Acum trebuie să așteptăm verdictul Curții, dar, ținând cont de faptul că abaterea de la lege este evidentă, credem că instanța europeană va crea un precedent juridic constrângător privind fracturarea hidraulică”.
Decizia Comisiei Europene vine la o luna după ce noul guvern de la Varșovia a anunțat o serie de măsuri care să faciliteze obținerea dreptului de concesiune și activitățile de prospecțiune pentru companiile ce exploatează gazele de șist. ”Vrem să propunem reguli stabile și simplificate pentru investitori”, a spus viceministrul polonez pentru Mediu. Măsurile acestea sunt oarecum disperate, pentru că investitiorii în acest domeniu au renunțat rând pe rând la operațiunile din Polonia. În 2010, după o serie de studii ale agenției americane pentru resurse minerale, liderii din Polonia au ajuns să creadă că țara deține rezerve de gaze de șist care ar putea acoperi necesitățile timp de un secol. Febra gazelor de șist s-a stins însă treptat, din cauza unor reevaluări și a unei legislații care acorda partea leului companiilor poloneze, nu celor occidentale.
Legislația care proteja interesele companiilor naționale a dus la un exod al companiilor mari precum ExonMobil, Chevron, ENI, Total. Oficial au fost invocate motive ce țin de volumul redus al zăcămintelor (care a ajus să fie evaluat la 346-768 de miliarde de la metri cubi, de la volumul inițial de peste 5.000 de miliarde de metri cubi) și de caracteristicile geologice ce fac foarte scumpă forarea. Ultima companie care s-a retras din Polonia a fost ConocoPhillips, în iunie 2015, după ce a investit un sfert de miliard de dolari degeaba. Au rămas active în acest domeniu doar companii poloneze, care au însă o expertiză limitată și sunt din ce în ce mai prudente când vine vorba de investiții.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.