Despăgubirile pe care Gabriel Resources le cere României

Canadienii de la Gabriel Resources, care controlează Roșia Montană Gold Corporation, solicită la Curtea Internațională de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială despăgubiri de 4,4 miliarde de dolari din partea statului român pe motiv că a blocat proiectul minier de la Roșia Montană. „Timp de mai bine de două decenii, Gabriel a operat cu bună credinţă şi a respectat toate cerinele legale şi regulatorii, româneşti şi ale Uniunii Europene, pentru a obţine permisele necesare pentru proiecte (proiectele învecinate Roşia Montană şi Bucium, din Munţii Apuseni – n.r.). Compania a dezvoltat şi s-a angajat la un plan complet de investiţii pentru dezvoltarea sustenabilă a regiunii Roşia Montană şi pentru toate părţile interesate, care include protejarea patrimoniului cultural şi remedierea pagubelor de mediu provocate la scară largă de activităţile miniere istorice ale statului. Planul Gabriel pentru Roşia Montană a avut dintotdeauna sprijinul majorităţii locuitorilor din zonă”, susţine, în comunicat, Jonathan Henry, CEO al Gabriel Resources. Canadienii fac referire la prevederile tratatului investiţional semnat de România şi Canada în 2009 şi intrat în vigoare în 2011, potrivit unui comunicat publicat, joi, de Gabriel Resources. „”Guvernul României a blocat în mod ilegal procesul de acordare a permiselor pentru proiectul Roşia Montană şi a desconsiderat vădit înţelegerea Gabriel cu statul şi licenţele existente. Acţiunile Guvernului României sunt echivalente cu o expropriere a investiţiilor Gabriel în România. După ce iniţiativele Gabriel de conciliere şi negociere au fost ignorate complet de Guvernul României, singura cale de acţiune rămasă companiei este să continuăm cu determinare această procedură de arbitraj. Mâine, avem de gând să depunem o declaraţie solidă, detaliată, prin care vom cere compensaţii în valoare de 5,7 miliarde de dolari (dolari canadieni, echivalentul a 4,4 miliarde de dolari SUA la cursul de schimb de la finalul şedinţei de tranzacţionare din 27 iunie)”, a mai decalarat Henry.

Gabriel Resources a depus ]n 2015 o cerere de arbitraj la Centrul Internaţional de Soluţionare a Disputelor Relative la Investiţii (ICSID) împotriva Romaniei. Reclamaţia a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu preşedintelui, premierului şi Guvernului României, invitând autorităţile române să discute găsirea unei soluţii amiabile, la care nu a primit nici un răspuns. Conform tratatelor bilaterale între România, Marea Britanie şi Canada (unde sunt înregistrate filialele ”Gabriel”), companiile britanice şi canadiene au dreptul să dea România în judecată dacă consideră că acţiunile statului le aduc prejudicii.

Un raport internaţional, făcut public în 13 februarie 2017 de Corporate Europe Observatory, o organizaţie cu sediul în Bruxelles, arată ”Gabriel Resources” şi guvernul român ţin departe de ochii publicului datele acestui proces, iar documentele esenţiale rămân secrete. ”Ambele părţi au eşuat în a derula acest arbitraj într-o manieră transparentă. Această lipsă de transparenţă este incompatibilă cu obligaţiile României de a asigura cetăţenilor ei dreptul de acces la informaţie”, a declarat Marcos Orellana de la Centrul pentru Drept Internaţional de Mediu, avocat care acordă asistenţă celor de la Alburnus Maior şi care, de altfel, a participat la prima audiere de la Washington, în calitate de observator (la sfârşitul anului trecut). Acesta a constatat că ”audierea nu a fost transmisă online, ci prin televiziune cu circuit închis, numai pentru cei care se aflau în clădirea tribunalului, fără acces la prezentările powerpoint făcute de părţi”. Documentul aduce o informaţie inedită şi surprinzătoare legată de faptul că un fond de pe Wall Street pariază împotriva statului român şi susţine financiar compania ”Gabriel Resources” în acest proces, urmând să primească o felie serioasă din eventualul câştig. Este vorba despre ”Tenor Capital Management” care plăteşte avocaţii companiei, în schimbul unui procent din câştig. Fondul este specializat în asemenea operaţiuni. Spre exemplu, în 2016, în cazul Crystallex vs. Venezuela, ”Tenor Capital Management” a obţinut 1,4 miliarde de dolari, în urma celor 36 de milioane de dolari ”investite” în caz.

Compania Roşia Montană Gold Corporation intenţiona să dezvolte la Roşia Montană cea mai modernă mină din România, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.