De ani și ani avem parte de guvernanți lipsiți de orice priză cu realitatea. Jumătate din necazurile românului trec pe lîngă guvernanți ca umbra păsării în zbor. Culmea, trec și pe lîngă parlamentari și pe lîngă jurnaliști, ca avioanele pe lîngă rațele mirate de ce văd pe cer.
Știți ce fac politicienii români? Se plîng că ne scad investițiile, ca și cum ne-ar scădea cantitatea de oxigen pe care o respirăm. Dar nici unul nu se întreabă de ce. Și nu încearcă să descopere o cauză și o soluție.
De cîțiva ani, România suferă de o criză a forței de muncă. Pe granița de Vest a României nu găsești lucrători nici să tragi cu tunul. Pentru industria ușoară, sute de microbuze aduc angajații de la zeci de kilometri distanță, iar patronii se întrec în tot soiul de oferte pentru a convinge țăranii din satele Apusenilor să facă naveta la Timișoara, Arad și Oradea. Nokia și Continentalul caută 2.000 de oameni la Tmișoara.
Statul român cheltuieşte aproximativ 100.000 de euro cu un cetățean român pentru a-l duce de la naștere pînă la absolvirea facultății și îl pierde cu inconștiența unui administrator extrem de prost. Cine caută azi un simplu meseriaș profesionist începe să dea din colț în colț. Nu găsește! În România nu este doar criză de medici, ci și o criză de personal în construcții, în confecții, în IT, în servicii, în toate domeniile.
Și, cu toate acestea, criza de forță de muncă n-a ajuns nici la Guvern, nici la urechile parlamentarilor, nici chiar la agenda de subiecte a televiziunilor. Sunt mai interesante vacanțele și distracțiile politicienilor, bîrfele și călătoriile, decît o criză care afectează toată economia României. În același timp, nimeni nu și-a îndreptat atenția spre românii din țările vecine. Statul român se chinuie să-i ajute cu tot soiul de programe pentru menținerea identității culturale și de limbă. Face seminarii, festivaluri, programe pentru acordarea de burse, dar nu este capabil să dea o lege care să le deschidă granițele României pentru muncă. Cei care vor să lucreze în România, din Moldova, din Serbia, din Bulgaria sau din Ucraina, trebuie să se supună calvarului birocratic. România nu are nici măcar așa-numitul „green card“ pentru tinerii care vor să vină la muncă. Nici pentru cei tineri care ar voi să lucreze în regim sezonier. Turismul românesc se și tîrîie din cauza lipsei de personal și a calității serviciilor. De ce nu ar primi studenți români din Ucraina, din Bulgaria, Serbia, Bulgaria, Moldova, chiar din Ungaria, dreptul de a munci în vacanțe pe litoral sau la munte? SUA acordă tinerilor vize de muncă pentru perioade scurte. În această vară, SUA au sporit cu 20.000 numărul vizelor de muncă pe durată scurtă pentru studenții și tinerii care vor să lucreze în vacanță.
Ca un ruginit stat obtuz și cu ifose democratice, dar cu creier tipic comunist, statul român se laudă că îi protejează pe românii din afara granițelor, deși suferă de o criză a forței de muncă și, în același timp, nu este capabil să le deschidă porțile. O lege simplă și un birou în fiecare centru de județ ar putea facilita o implicare a românilor din afara granițelor într-o economie care suferă din ce în ce mai puternic de lipsă de oameni.
Există români în toată lumea, mai ales în jurul României, dar și în Orientul Mijlociu, care ar fi bucuroși să cîștige chiar și la nivelul salariilor din România. Am fi astfel solidari cu confrații noștri de peste granițe, am înlocui emigrația noastră economică plecată la muncă prin Europa și am găsi o soluție pentru ca turismul, industria ușoară, legumicultura și pomicultura să nu se prăbușească.
Știți de ce nu se ia o asemenea decizie simplă? Pentru că România este condusă de niște încuiați, de oameni fără nici o priză la realitate. Ei sunt sensibili la declarații, la apariții televizate, la polemici, la interese personale, la vacanțe și la fuste scurte.
Editorialul complet în ziarul Cotidianul de joi versiunea tipărită – disponibilă la toate chioşcurile – sau varianta digitală.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.