Despre Timişoara din anul 1500 înainte de Hristos

Un spectaculos demers arheologic este mediatizat a doua zi după ce am aflat cu toţii că Timişoara va fi Capitala Culturală Europeană în 2021: lucrările din situl arheologic de la Corneşti, aflat la aproximativ 20 km de Timişoara. Acolo, echipe de arheologi români, cărora din 2007 li s-au alăturat cercetători ai Muzeului din Berlin, arheologi din Marea Britanie şi din Statele Unite ale Americii, au identificat urmele celei mai mari fortificaţii din epoca bronzului, din Europa, datând din aceeaşi vreme în care Roma şi Babilonul erau cele mai importante oraşe ale lumii cunoscute. După 3500 de ani ies la lumină fragmente ale acelei fortăreţe, case construite în epoca bronzului şi elemente de ceramică. Au fost descoperite 4 ziduri şi 1765 de hectare în interiorul lor, aproape jumătate din suprafaţa Timişoarei. ”Zidurile au fost ridicate în anul 1500 înainte de Hristos şi au fost abandonate după aproximativ 500 de ani, la sfârşitul epocii bronzului, într-o lume în care iubitorii de istorie ştiu că a funcţionat Troia, lumea miceniană, imperiul hitit. Deci, era o vreme frământată, cu tulburări, cu multe războaie, mici, mai mari. ştim cântecele homerice care ne dau dimensiunea reală a conflictului, dar această fortificaţie imensă a ridicat probleme pentru toţi cercetătorii. E atât de mare, încât era imposibil de apărat. Această cetate nu este numai defensivă, pentru că zidurile au 20 de metri lăţime, vreo 4-5 metri numai valul de pământ, la care dacă adaugi şi palisada de 1,5 metri obţii deja o înălţime aproximativă de 5-6 metri şi şanţul de apărare, de la 2,5 până la 4,7 metri adâncime.Acest lucru ne spune că cetatea, dincolo de rolul defensiv, trebuie să fi avut şi rolul de expunere a puterii unei comunităţi, a unei elite războinice, conduse de un lider suficient de puternic, care a putut să coordoneze această activitate de construire a cetăţii, pentru că aici nu vorbim numai despre nişte pălmaşi care sapă şi taie. Cineva taie lemnul, cineva aduce pământul, cineva sapă, cineva dă de mâncare la muncitori şi toţi cei care au lucrat aici nu încăpeau într-o singură aşezare, deci trebuie să fi fost mai multe aşezări care au lucrat coordonate de către un lider”, explică şeful secţiei de arheologie a Muzeului Banatului, Alexandru Szentmiklosi, colegilor de la ”Opinia Timişoarei”.

Nemţii, mai interesaţi să investească în trecutul Timişoarei

Muzeul din Berlin a investit până acum 1 milion de euro în cercetările de la Corneşti. ”Este unul dintre principalele proiecte ale noastre şi pot să spun că e unul dintre cele mai importante locuri pentru arheologia epocii bronzului. Este incredibil, uimitor ce am găsit aici. Este important să cunoaştem care a fost aria de influenţă a acestui loc, cum erau construite casele, cum erau poziţionate, ce era în centru. Dacă priviţi în jur, veţi vedea marile ziduri şi colegii mei au spus că zona Corneşti are atâtea semnificaţii cât şi Roma sau Babilonul.Dar nu întelegem încă ce s-a întâmplat aici. Avem primele idei şi este important să facem săpături şi să înţelegem ce s-a întamplat”, întăreşte Mathias Wimhoff, directorul Muzeului de Istorie din Berlin, semnificaţia sitului şi a cercetărilor.

Muzeul din Berlin va extinde sprijinul pentru intensificarea lucrărilor arheologice de la Corneşti şi va organiza un laborator de cercetare performant. Iar Sorin Grindeanu, şeful Cosiliului Judetean din Timiş, a recunoscut ca e regretabil că partea română a dat mult mai puţină importanţă tezaurului de la Corneşti.

”Până acum au fost mai interesaţi partenerii noştri din Germania şi din Marea Britanie, din ce înţeleg, decât noi şi asta e păcat. Sper, cu timpul, să încercăm şi noi să ne promovăm ceea ce avem”, a mărturisit Sorin Grindeanu, liderul CJT, pentru ”Opinia Timişoarei”

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.