Devalizarea României și recuperarea prejudiciului

An de an, indiferent de guvernul aflat la conducere, au fost probleme cu alcătuirea bugetului. Tot timpul era același răspuns: nu sunt bani. Cu toate acestea, până în 2015, nimeni nu s-a gândit să recupereze banii din tunurile de miliarde date statului de diferiți indivizi puși pe căpătuială rapidă. Zecile de mii de condamnări și decizii de confiscare nu au fost puse în executare. Prejudiciul adus statului prin delăsarea autorităților nu a fost recuperat și el se prescrie după cinci ani, dacă nu se trece la executare. Peste jumătate de miliard de euro ar trebui recuperați de la condamnați.

La sfârșitul anului 2015 a fost înființată Direcția de Cazuri Speciale din ANAF. Aceasta are menirea de a recupera prejudiciile stabilite de instanțele de judecată în urma hotărârilor judecătorești rămase definitive. Au fost alocate pentru această Direcție 152 de posturi, dar s-au ocupat doar 123, în toată țara. Angajaţii ar fi trebuit să treacă la executarea a 3.000 de dosare. Cel puțin așa se știa. Numai că toate executările erau la un loc. Fie că statul avea de recuperat o amendă pentru rovinietă sau pentru altceva, toate erau amestecate. Abia după ce s-a făcut ordine în titluri, ANAF a aflat că are nici mai mult, nici mai puțin decât 26.000 de dosare de executare dinainte de 2014, la care se adaugă cele 3.000 din 2015. Asta ar însemna cam 235 de dosare pentru fiecare angajat al acestei Direcții. Un efort colosal.

Fiscul și Al Capone

FNI-urile, Caritas sau Delphin s-au derulat în paralel cu privatizările eșuate. Sute de fabrici au fost furate, multe uzine distruse, dar niciodată prejudiciile nu au fost recuperate. Astfel, percepția românului față de autoritatea statului s-a schimbat. Dacă ești bogătaș șmecher, scapi cu o pedeapsă mică și mai păstrezi și banii. Or, în America, cel care a reușit să-l dovedească pe celebrul mafiot Al Capone a fost Fiscul, și nicidecum FBI sau Poliția.

Prejudiciul se prescrie, confiscarea nu

Conform Codului de procedură penală, statul urmărește tragerea la răspundere penală și abia apoi recuperarea prejudiciului. Faptul că infractorii stau în spatele gratiilor, dar păstrează averea ilicită, nu bucură pe nimeni. Mai mult, irită. Și asta, pentru că tot noi, plătitorii de taxe și impozite, achităm pentru fiecare deținut. La muncă silnică pentru recuperarea pagubei nu pot fi scoşi, pentru că intervin drepturile omului. Nimeni nu știe exact cât a pierdut statul până în 2015, pentru că dacă nu s-a început executarea datoriei printr-o somație, prejudiciul se prescrie în cinci ani. Doar confiscarea nu se prescrie niciodată. Ion Damian, directorul Direcției de Executări Silite, Cazuri Speciale, a declarat că era o dezordine totală. „Erau în același coș cu celelalte titluri de creanțe pe care le avea ANAF-ul de executat, pentru că pe lângă cele penale, sunt cele din colectarea clasică, cele din fonduri europene, cele din programul Rabla.“ Abia anul trecut s-a înființat, la presiuni europene, o agenție specializată – Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate –, instituție care încă nu este pe deplin operațională. Aceasta trebuie să pună cap la cap bazele de date ale Poliției cu cele ale Ministerului Justiției, cu cele ale Parchetelor, cu cele ale instanțelor și cu cele ale ANAF. Este o muncă titanică. Este clar că nu a existat o voință politică puternică pentru înființarea acestei agenții, deși România s-a angajat în fața UE că o va face. Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) are grijă ca produsele sechestrate în timpul procesului penal să nu se devalorizeze, iar aceasta operează doar în baza deciziei procurorului sau a judecătorului. De valorificarea bunurilor se ocupă strict ANAF.

Monitor SP

Acum se implementează un registru național care să ajute autoritățile fiscale. O evidență clară a evoluției fiecărui bun în procedurile penale, de la momentul în care este identificat până la indisponibilizare. Programul a fost susținut de Elveția, care a oferit ajutor României pe această temă. În programul numit Monitor SP (n.red. – sentințe penale) sunt implementate deciziile instanțelor la nivel de țară. Fostul șef al ANAF Gelu Diaconu a declarat: „Noi am avut o surpriză, pentru că estimările noastre erau cu mult mai mici. Gândiți-vă că am găsit abandonate, la modul propriu, decizii ale instanțelor. 26 de mii de titluri executorii, cum le spunem noi, sau decizii ale instanțelor. Dacă ne raportăm la procedura extrem de laborioasă a punerii în executare, la diversitatea spețelor și a situațiilor generate de punerea în executare, avem imaginea unui efort administrativ uriaș“, a declarat acesta pentru Pro TV.

România caută fonduri pentru investiţii, dar nu recuperează banii „furaţi”

Dosare cu prejudicii colosale, dar recuperări infime

La nivelul Direcţiei Generale Executări Silite, Cazuri Speciale, în cursul anului 2016, din activitatea de valorificare a bunurilor confiscate în materie penală a fost încasată suma de aproximativ 37 milioane de lei. În perioada 2012-2016 au fost valorificate bunuri în valoare totală de peste 235 de milioane de lei, după cum urmează: 2012 – 33.170.723 de lei, 2013 – 81.006.975 de lei, 2014 – 35.176.977 de lei, 2015 – 48.470.245 lei, iar în primele nouă luni ale anului 2016 – 37.276.314 de lei.

În dosarul retrocedărilor din Sectorul 6 al Capitalei, fostul primar Cristian Poteraș a fost condamnat pentru că a retrocedat ilegal terenuri în valoare de 82 de milioane de euro. Deși au fost condamnați, Poteraș și ceilalți funcționari nu vor plăti acest prejudiciu. Cei care vor plăti pagubele vor fi beneficiarii terenurilor, respectiv Marian Căpățână și Nicolae Berendea.

Gabriel Bivolaru a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru devalizarea BRD, pe atunci încă bancă de stat. A executat mai puțin de trei ani, iar din prejudiciile stabilite în 2004, de peste 70 de milioane de dolari, au fost recuperate în jur de 6 milioane de dolari. La nici zece ani după aceea, Gabriel Bivolaru a fost arestat din nou, pentru furt de produse petroliere, evaziune fiscală și spălare de bani.

Nicolae Stănescu, fost administrator al SC Cori Computers SRL, a creat un prejudiciu enorm, de aproape 26 milioane de euro, prin evaziune fiscală, între 2009 și 2010, prin disimularea unui comerț intracomunitar. A fost condamnat la 4 ani închisoare și, cum nu avea niciun bun pe numele său și nici bani în cont, statul i-a pus poprire pe pensie. Se recuperează doar 80 de lei pe lună, iar pentru recuperarea prejudiciului, acesta ar trebui să plătească timp de 121.000 de ani.

Samir Sprânceană și Genică Boerică au fost doi evazioniști celebri din Craiova. Aceștia, sprijiniți de 36 de angajaţi ai Serviciului de Control Fiscal din cadrul ANAF Dolj, au prejudiciat bugetul, prin rambursări de TVA către 40 de firme, cu peste 30 de milioane de euro. Au fost recuperaţi până acum doar în jur de 300.000 de lei.

În dosarul Institutului de Chimie Alimentară, s-a recuperat prea puțin din prejudiciu și tot ce a însemnat confiscare specială. Din suma totală de 280.248.238 de lei, statul a recuperat până acum doar 37.782.256 de lei.

În dosarul Ovidiu Tender, statul a recuperat 28.800.388 de lei, sumă infimă față de valoarea prejudiciului, care se ridică la 485.126.850 lei.

În dosarul Hidroelectrica 1, statul are de recuperat 469.638.721 de lei, iar până în prezent au fost recuperate 1,6 milioane de lei.

În dosarul RAFO, valoarea totală stabilită de judecători este de 892.282.837 de lei. Statul a recuperat doar aproape 6 milioane de lei.

În dosarul Rompetrol, creanța Libia – Dinu Patriciu a decedat înainte de soluționarea dosarului – a adus un prejudiciu de 948 de milioane de lei. Până în prezent au fost recuperate doar 47 de milioane de lei.

În dosarul Trofeul Calității, Înalta Curte a decis ca inculpații, în frunte cu Adrian Năstase, să plătească Inspectoratului de Stat în Construcții suma de 3,6 milioane de lei, cu titlul de despăgubiri civile.

În dosarul Pinalti, instanța a stabilit confiscarea sumei de 165.000 de euro de la Gheorghe Ștefan, fiind menținut sechestrul până la concurența sumei de 235.000 de euro.

Joi, la nivelul Agenției Naționale pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate, valoarea sumelor indisponibilizate se ridica la 705.157.516 lei, iar valorificările din confiscări erau de 20.536.268 de lei.
Aceste dosare arată adevărata gaură produsă bugetului de stat, dar și incapacitatea autorităților de a readuce în patrimoniul public bunurile devalizate.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Eduard Pascu 109 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.