Dezlănțuirea furtunii în America

Preşedintele Donald Trump a încercat de trei ori, în decurs de patru zile, să abordeze controversa creată de reacţia sa iniţială la violenţele care au avut loc între rasiştii americani şi militanţii antirasişti în oraşul Charlottesville din Virginia. Ultima lui încercare de aplanare a confruntărilor şi a criticilor la adresa sa nu a făcut decât să toarne şi mai mult gaz pe foc.

Sâmbătă, Trump a dat vina pe „mai multe părţi“ pentru violenţe, pe când politicienii democraţi şi republicani, dar şi presa, se aşteptau să condamne dur tabăra Ku Klux Klanului şi a neonaziştilor. Luni, preşedintele a făcut un pas înapoi, însă marţi, în cadrul unei conferinţe de presă pregătite în pripă la Trump Tower, în Manhattan, acesta a dat vina pe „ambele părţi“ şi a spus că, „avem oameni foarte răi în acel grup, dar avem şi oameni foarte buni“, cu refeinţă la extremiştii americani de dreapta.

Încleştările din Virginia

Violenţele din Virginia nu au apărut din senin, pentru că situaţia anunţa că va da în clocot încă din timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, în 2016, atunci când viceprimarul metropolei a propus mutarea statuii generalului confederat Robert E. Lee (1807-1871) din parcul ce-i purta numele, pe motiv că multe persoane de culoare se simt ofensate de celebrarea unui personaj care a apărat sclavia negrilor. Mai mult, unele organizaţii ale afroamericanilor au susținut că Lee ar fi fost un „terorist“. Pe acest fond, organizaţiile de extremă dreapta au organizat, începând cu primăvara anului 2017, acţiuni de protest; sub lozinca „Uniți Dreapta“, s-au adunat în Charlottesville membri ai Ku Klux Klanului, neonazişti, organizaţii antisemite. Protestele au fost autorizate, însă au degenerat sâmbătă, când un simpatizant al extremei drepta a intrat cu maşina într-un grup de oameni, omorând o femeie.

Trump: Va urma renegarea lui Washington?

Preşedintele Trump nu a ezitat să sublinieze că extremiştii prostestau având autorizaţie, în timp ce „cealaltă parte a ripostat fără autorizaţie“ şi „au fost foarte violenţi“. „Oare nu sunt deloc vinovaţi? Ce spuneţi despre faptul că au venit cu bâte? Nu vi se pare o problemă?“, a spus Trump, la conferinţa de presă de marţi, 15 august. „Săptămâna asta este Robert E. Lee. Mă întreb dacă va urma George Washington săptămâna viitoare. Şi apoi Thomas Jefferson. Chiar trebuie să vă întrebaţi când se va opri asta“, a adăugat președintele american, referindu-se la părinţii fondatori ai SUA, care au fost mari stăpâni de sclavi. „Ce este de spus despre Stânga Alternativă care a atacat Dreapta Alternativă, cum îi spuneţi voi? Nu au şi ei o parte din responsabilitate?“, a întrebat liderul de la Casa Albă. Trump a încercat să explice lipsa sa iniţială de reacţie la violenţele din Virginia prin faptul că a dorit să aibă cât mai multe şi mai corecte informaţii despre ce se întâmplă. „Evenimentele abia avuseseră loc“, a spus el. Aceste declaraţii, împreună cu săgeţile aruncate către presa „ştirilor false“, au fost suficiente pentru a porni o adevărată furtună în America.

Preşedintele este o ruşine

„Lasă lopata! Nu vei putea vreodata să îţi croieşti drum afară din groapa în care ai intrat“, este mesajul adresat preşedintelui de către fostul strateg de campanie al rivalului său republican Marco Rubio. „Trebuie să fim limpezi. Ideea supremaţiei albilor este respingătoare. Nu poate exista vreo ambiguitate morală“, a spus liderul republicanilor din Camera Reprezentanţilor, Paul Ryan. „Trump este o ruşine pentru Partidul Republicam“, a spus, la rândul ei, fosta directoare de comunicare a preşedintelui George W. Bush, acum jurnalistă la MSNBC. „Atribuirea a doar 50% din vinovăţie va fi văzută de grupurile pentru supremaţia albilor drept o victorie“, transmite senatorul Marco Rubio. Şi, parcă pentru a-i da dreptate, David Duke, fostul lider al Ku Klux Klanului, aflat chiar la Charlottesville, a scris pe Twitter: „Mulţumesc, domnule preşedinte Trump, pentru onestitatea şi curajul vostru“, pentru că ați „spus adevărul“ şi ați denunţat „teroriştii de stânga“.

Rasismul, parte din biologia noastră

„Nu ăștia suntem“, a spus senatorul de Virgina, Tim Kaine. „Şi totuşi, ăştia suntem“, scrie The Washington Post, într-un articol în care a invitat psihologi şi sociologi să explice fenomenul rasismului american. „Oamenii învaţă sa fie ceea ce societatea şi cultura îi învaţă să fie. Ne spunem, deseori, că părinţii îi învaţă pe copii să fie rasiști. Adevărul este că, dacă părinţii nu îi învaţă pe copii să nu fie rasiști, ei vor fi rasişti. Nu este un produs al cultivării răului. Vine din mediu, din aerul din jurul nostru“, spune Jennifer Richeson, psiholog la Universitatea Yale. „Mentalitatea noi-ei este, din nefericire, parte din biologia noastră“, spune Eric Knowels, psiholog de la Universitatea New York. Acest rasism înrădăcinat devine violent când este asociat unei ideologii, mai cu seamă uneia care promovează o „mentalitate a grupului supus asediului“, aşa cum face ideologia supremaţiei albilor. „Unul dintre lucrurile pe care îl comunică este că albii sunt, de fapt, cei discriminaţi în societate“, spune Eric Knowels, psiholog la aceeaşi universitate.

150 de ani de „terorism rasist“

Violenţele din Virginia nu sunt simptomul unei boli noi pentru America. Chiar preşedintele Trump a amintit, în haotica sa conferinţă de presă, că Barack Obama a ţinut multe discursuri pe tema rasismului. Însă Trump, şi pentru că este singurul american care a reuşit să răzbească în Las Vegas fără a avea origini evreieşti sau italiene, şi pentru că a avut cuvinte dure la adresa hispanicilor, şi pentru ca a promis o America în care cetăţenii din ţările arabe să nu mai aibă acces lejer, nu mai condamnă manifestările rasiste cu aceeaşi tărie. „Schimbaţi istoria, schimbaţi cultura“, le-a reproşat Trump celor care încearcă să îndepărteze simbolurile confederate din SUA. The Los Angeles Times scrie că istoria „terorismului rasist“ începe în urmă cu 150 de ani, violențele s-au diminuat în ultimii ani, însă au sporit din cauza „retoricii conspiraţioniste încurajate de alegerea unui preşedinte despre care extremiştii cred că le înţelege îngrijorările“. Însă nu puţini sunt comentatorii americani care susţin că simpla afirmaţie „Nu ăştia suntem“ nu va schimba nimic şi nu face decât să arate că politicienii şi formatorii de opinie ţin mai mult la aparenţe decât la acţiune.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.