În aprilie 2010, site-ul de stânga Truthdig.com a postat un interviu cu unul dintre cei mai cunoscuţi intelectuali de stânga, profesorul Noam Chomsky, interviu în care acesta vorbea despre atmosfera sumbră din America, pe care o compara cu atmosfera din Germania înainte de venirea la putere a naziştilor.
Imediat după şocul alegerii lui Donald Trump în fruntea Statelor Unite, pe reţelele de socializare a început să circule un fragmanet din acest interviu vechi de şase ani, în care Chomsky pare să fi prognozat foarte bine sosirea la putere a unui lider purtat pe valurile populismului.
“Statele Unite sunt o ţară extrem de norocoasă, pentru că aici nu s-a afirmat niciun personaj charismatic. Toate personajele charismatice sunt niste escroci într-un asemenea fel încât se autodistrug, aşa ca Mc Carthy, Nixon sau predicatorii evanghelici. Dacă apare cineva care este charismatic şi cinstit, atunci ţara va avea probleme, din cauza frustrării, dezamăgirilor, a urii justificate şi a lipsei unui răspuns coerent. Ce ar trebui să gândeasca oamenii când vor auzi pe cineva spunând: «Am un răspuns la toate acestea: avem un duşman»? Înainte duşmanul au fost evreii. Acum vor fi imigranţii ilegali şi negrii. Ni se va spune că bărbaţii albi sunt o minoritate persecutată. Ni se va spune că trebuie să ne apărăm pe noi înşine şi onoarea naţiuniii noastre. Forţele militare vor fi exaltate. Totul se poate transforma într-o forţă copleşitoare. Iar dacă se întâmplă, va fi mai periculos decât în Germania. Statele Unite sunt cea mai mare putere din lume. Germania era puternică, dar avea inamici mai puternici. Nu cred că acest moment este departe. Dacă sondajele sunt precise, următoarele alegeri nu vor fi câştigate de republicani, ci de aripa dreapta a republicanilor, republicanii înflăcăraţi”.
Chomsky vorbea în 2010, în acelaşi interviu, despre starea de spirit din America.
“Nu am văzut aşa ceva în viaţa mea. Sunt suficient de bătrân cât să-mi amintesc de anii 1930. Toţi din familia mea erau şomeri. Erau condiţii mult mai disperate decât acum. Însă exista speranţă. Omamenii sperau. Se organizau sindicatele. Nimeni nu vrea să mai spuna asta acum, dar Partidul Comunist era vârful de lance al sindicatelor şi al organizaţiilor pentru drepturi civile. I-au oferit o săptămâna de vacanţă mătuşii mele, cusătoreasă şi şomeră. Era o viaţă. Acum nu mai este nimic din toate astea. Starea de spirit este înfiorătoare. Furiea, frustrarea şi ura împotriva instituţiilor nu sunt organizate într-un mod constructiv. Vor exploda şi vor duce la fantezii autodistructive”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.