Din culisele Festivalurilor de Operă de la Pesaro şi Veneţia

Festivalul de la Pesaro, în serviciul lui Rossini

În 10 august, o nouă producţie cu Armida a inaugurat cea de a 35-a ediţie a ”Rossini Opera Festival” de la Pesaro, pe al cărui afiş se află şi Il Barbiere di Seviglia, Il viaggio a Reims şi, pentru prima dată, Aureliano in Palmira. Prezenţi încă de la începutul aventurii, Gianfranco Mariotti şi Alberto Zedda, preşedintele, respectiv, directorul artistic, au explicat că manifestarea n-a renunţat niciodată la misiunea pe care şi-a asumat-o, aceea de a apăra cauza unuia dintre cei mai mari compozitori de operă din toate timpurile.

Dirijorul Alberto Zedda

Armida este un titlu rar şi foarte particular în seria operelor lui Rossini. Atât de rar încât i-a surprins pe spectatorii prezenţi la Teatrul ”San Carlo” în 1817. Luca Ronconi, figură legendară a regiei, nu a fost satisfăcut de creaţia sa realizată în 1993. În această ediţie este prezentat universul fabulos al acestei opere într-o perspectivă atemporală. În 1994, Renée Fleming o încarnează pe Armida. Iar acum, ea va fi interpretată de către o tânără spaniolă, puţin cunoscută, Carmen Romeu, înscrisă la Accademia Rossiniana.

Gianfranco Mariotti, preşedintele Festivalului Rossini de la Pesaro

Aureliano in Palmira, o confruntare între Orient şi Occident, este cea de a treia operă prezentată în premieră, în 12, 15 şi 22 august, în regia lui Mario Martone. Să ne amintim de castrato Giovanni Battista Velluti, ce a evoluat la premiera din 1813, acum rolul fiind încredinţat mezzosopranei Lena Belkina. Jessica Pratt este regina Zenobia, regina din Palmira care îşi apără poporul de legiunile romane conduse de Împăratul Aureliano (Michael Spyres).

În Piazza del Popolo de la Pesaro, în urmă cu 30 de ani, avea loc premiera mondială Il Viaggio a Reims, în regia lui Luca Ronconi, avându-l la pupitru pe Claudio Abbado. De altfel, spectacolul fusese prezentat la Teatrul Italian din Paris în 19 iunie 1825 în onoarea încoronării lui Charles IX, la Reims.

Viaggio a Reims

Misterioasa dispariţie a operei a trezit multe întrebări, deşi mulţi au considerat că Rossini şi-ar fi distrus partitura, nemulţumit de ea, dar destinul a făcut ca ea să fie găsită la Roma, în Biblioteca de la Santa Cecilia. De data aceasta, Festivalul propune o Călătorie în interpretarea tinerilor voci formate la Accademia Rossiniana, sub bagheta mexicanului Iván López Reynoso, care se va afla la pupitrul Filarmonicii Rossiniene.

Aureliano în Palmira

”În fiecare an, mărturiseşte Gianfranco Mariotti, preşedintele Festivalului, medic de formaţie, fondator al Rossini Opera Festival, Academia noastră recrutează între 15 şi 18 cântăreţi, din 200 de candidaţi câţi au fost prezenţi la ultima ediţie. Sunt, în general, tineri profesionişti care au început deja o carieră. Timp de o lună şi jumătate noi îi formăm în stil rossinian. De trei veri, avem producţia intitulată Călătorie la Reims, în care lansăm unul-două-trei nume importante, aşa cum a fost cazul Olgăi Peretyatko, care deja s-a lansat într-o carieră internaţională, sau al Marinei Rebeka ori Yijie Shi. În ceea ce o priveşte pe Carmen Romeu, ea este deja o stea. În 1969 am avut plăcerea de a asista la Scala din Milano la o reprezentaţie cu Bărbierul din Seviglia sub bagheta lui Claudio Abbado. Ascultând, aş spune, această nouă muzică, debarasată de tradiţie, am trăit senzaţia unui şoc. Aşa că m-am întors convins de a revitaliza patrimoniul rossinian, apoi, fiind numit să mă ocup de Festivalul de la Pesaro, am format un festival-laborator al muzicologiei aplicate. Proiectul meu a fost acceptat şi am avut marea bucurie ca în 1980 să asist la redeschiderea Teatrului Rossini. Totul, cu ajutorul Primarului de la Pesaro şi al altor numeroşi sponsori. Astăzi, spectacolele sunt repartizate în două locuri, Adriatic Arena şi Teatrul Rossini, amândouă de o acustică perfectă, deşi unul dintre ele este ceva mai mic”.

Scenă din Armida

Director artistic al Festivalului Rossini este directorul Academiei din Pesaro, dirijorul Alberto Zedda. ”Poetica rossiniană ridică anumite probleme, dar nu dă niciodată un verdict, o judecată morală. Ea observă lumea, viaţa, dar lasă spectatorul de a forja înăuntrul ei. Personajele parcă nu sunt toate din aceeaşi piesă. Muzica lui Rossini merge dincolo de istorie, întrucât ea vorbeşte de dragoste la modul general. Teatrul său merge mult mai departe de tragedia clasică. Atunci când Abbado a dirijat la Scala, publicul a descoperit un alt Bărbier, elegant, aristocrat, departe de falsa tradiţie bufă. Am avut un moment în care am gândit că Rossini este un muzician demodat, dar el este teribil de modern. Rossini a înţeles foarte bine că trebuia să fie înaintea epocii sale.

Traviata, Robert Carsen

Astăzi noi avem cheile necesare pentru a deschide uşile artei lirice, încât să înţelegem mai bine profunzimea artei sale. Muzica sa nu este complicată, melodiile sunt scurte, dar filosofia epicureană este fascinantă. A citi una din partiturile lui Rossini este remarcabil pentru că vocea intră într-un dialog cu instrumentele. Ritmul este diferit, aş spune un ritm creativ care nu este mecanic, ci plin de fantezie. Muzica lui Rossini îţi dă o mare libertate. La 86 de ani ai mei, sunt tot timpul alături de interpreţi, încercând să le stimulez creativitatea. Eu nu sunt un mare şef de orchestră, nu sunt un Abbado sau un Riccardo Muti, ci sunt numai Alberto Zedda, muzicianul”.

În aşteptarea Violettei la Fenice

Traviata la Fenice

Din 26 august, două titluri verdiene, La Traviata şi Trubadurul, împreună cu L’inganno felice de Rossini şi Don Giovanni de Mozart, vor redeschide stagiunea lirică de la Teatrul ”La Fenice”, după Festivalul ”Spiritul Muzicii la Veneţia”, care a reunit canto, dans şi jazz.

Festivalul a avut unul dintre momentele culminante în prima execuţie absolută a piesei Hôtel Europe de Bernard-Henri Lévy, un monolog filosofic despre viitorul Europei, care a inclus mai multe feluri de muzică, de la baroc la secolul al XIX-lea italian şi francez, de la jazz la muzica contemporană. În ambientul muzicii vechi şi baroce, a surprins reprezentaţia cu Eritrea de Francesco Cavalli.

Traviata într-o extraordinară montare

Programarea dedicată secolului al XX-lea a încântat prin The Rake’s Progress de Igor Stravinskij, sub bagheta lui Diego Matheuz şi în regia lui Damiano Michieletto. Festivalul a acordat o atenţie deosebită muzicii secolului XXI, cu numeroase premiere absolute, printre care, 43 de piese într-un maraton contemporan dedicat lui Luigi Nono. Bogată şi secţiunea Alte muzici, dedicată jazz-ului, pop-ului, cântecelor de autor, dar şi canţonetelor napolitane, muzicii de film, concerte cu Paolo Conte, Keith Jarrett, Burt Bacharach şi Peppe Barra, dar şi un omagiu cantautorului şi compozitorului veneţian de muzică de film, Pino Donaggio.

După festivalul încheiat recent, Teatrul La Fenice priveşte către noua stagiune lirică. Înainte de premiera cu Simon Boccanegra din 22 noiembrie, care va deschide stagiunea 2014/2015, va avea loc primul spectacol cu La Traviata în regia lui Robert Carsen, apoi Tubadurul,în regia lui Lorenzo Mariani, în 11 septembrie, L’inganno felice de Rossini, în 18 septembrie, şi Don Giovanni de Mozart, în 11 octombrie.

Don Giovanni în regia lui Damiano Micheletto

Însă Traviata lui Giuseppe Verdi va fi primită cu onoruri în 22 august la Wiener Festwochen, festivalul muzicii de la Viena. Să ne aducem aminte că această melodramă în trei acte, pe libretul lui Francesco Maria Piave, a fost pentru prima dată pusă în scenă la Teatrul ”La Fenice” în 1853. Recenta premieră în regia canadianului Robert Carsen, care inaugurează stagiunea lirică de la ”La Fenice”, este construită cu decorul şi costumele lui Patrick Kinmonth, coregrafia lui Philippe Giraudeau şi luminile, de asemenea, îi aparţin lui Robert Carsen. Capodopera verdiană a figurat recent şi la ”Teatrul Petruzzelli” din Bari, sub bagheta dirijorului Antonio Papano de la ”Covent Garden”.

Trubadurul, într-o montare de excepţie

Patrizia Ciofi va fi în rolul Violettei în alternanţă cu Francesca Dotto şi Shalva Mukeria în alternanţă cu Leonardo Cortellazzi, în cel al lui Alfredo, iar Dimitri Platanias în alternanţă cu Simone Piazzola în rolul lui Germont.

În 11 septembrie, intră în scena de la ”La Fenice” Trubadurul sub direcţia lui Daniele Rustioni, care va dirija şi concertul de deschidere al stagiunii ”Filarmonicii La Fenice”. Trubadurul, drama în patru acte pe libretul lui Salvadore Cammarano, după drama spaniolului Antonio García Gutiérrez, a fost pentru prima dată reprezentat pe scenă la ”Teatrul Apollo” din Roma, în 1853, cu două luni înainte de Traviata, cunoscând un succes extraordinar. Opera Trubadurul este pusă în scenă de Lorenzo Mariani, decorul şi costumele îi aparţin lui William Orlandi şi luminile lui Christian Pinaud. De un mare nivel, castul care îi va cuprinde pe Carmen Giannattasio în alternanţă cu Kristin Lewis în rolul Leonorei, Veronica Simeoni în cel al lui Azucena, Gregory Kunde în cel al lui Manrico. Maestrul corului, Claudio Marino Moretti.

Scenă din Inganno felice

Din 18 septembrie, publicul va putea urmări L’inganno felice, una dintre cele cinci farse ale lui Gioachino Rossini, în regia lui Bepi Morassi şi costumele ”Accademiei de Belle Arte” din Veneţia. Sub aceeaşi direcţie a lui Stefano Montanari, în regia lui Damiano Michieletto, va intra în scenă, din 11 octombrie, Don Giovanni de Mozart.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.