Disidentul anti-comunist Vasile Paraschiv a murit

Disidentul român Vasile Paraschiv s-a stins din viaţă, vineri, la vârsta de 83 de ani, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Asociaţiei 21 Decembrie 1989. Paraschiv i-a returnat preşedintelui Băsescu distincţia „Steaua României” în grad de Cavaler, spunând că se simte obligat să refuze primirea ei de la „un comunist ca toţi ceilalţi, care ne-au condus ţara de la Revoluţie şi până azi”.

Vasile Paraschiv este cunoscut ca important luptător anticomunist, fiind prima persoană care a încercat crearea unui sindicat liber al muncitorilor din România în regimul comunist, dar şi autor al mai multor cărţi despre regimul comunist.

În ianuarie 2010, instanţa supremă a decis, irevocabil, să îi respingă cererea lui Paraschiv, care solicita daune morale de la statul român, pentru tortura la care a fost supus în perioada comunistă deşi, anterior, Tribunalul Bucureşti îi acordase 300.000 de euro.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a depus, pe 8 iulie 2008, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, o sesizare în legătură cu 67 persoane care l-au cercetat şi torturat pe luptătorul anticomunist Vasile Paraschiv. Foştii securişti, activişti de partid şi informatori ar fi, potrivit IICCR, pasibili „de a fi săvârşi acte de terorism prin răpirea şi torturarea cunoscutului disident Vasile Paraschiv, precum şi de utilizarea psihiatriei pentru reprimarea sa, de supunerea lui la tratamente crude, inumane şi degradante, timp de 26 de ani, pentru atitudinea şi convingerile sale anticomuniste”.

La data de 3 noiembrie, procurorii au comunicat soluţia de neînceperea urmăririi penale împotriva celor 67 de persoane. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului în România a depus pe 13 noiembrie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o plângere împotriva rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale în cazul torţionarilor disidentului Vasile Paraschiv. Soluţia Parchetului General în cazul torţionarilor a rămas, însă, aceeaşi, iar disidentul s-a adresat Înaltei Curţi. Cu toate acestea, judecătorii au menţinut decizia procurorilor.

Tot în 2008, preşedintele Traian Băsescu a răspuns favorabil apelului unor reprezentanţi ai societăţii civile şi i-a acordat disidentului Vasile Paraschiv distincţia „Steaua României” în grad de Cavaler, pentru ” înalta ţinută morală şi patriotismul de care a dat dovadă”, cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Paraschiv i-a returnat, însă, preşedintelui Traian Băsescu decoraţia, spunând că se simte obligat să refuze primirea ei de la „un comunist ca toţi ceilalţi, care ne-au condus ţara de la Revoluţie şi până azi”.

„Vă mulţumesc pentru înalta distincţie ce aţi hotărât să mi-o acordaţi astăzi, dar eu sunt obligat să refuz primirea ei de la un comunist ca toţi ceilalţi care ne-au condus ţara de la Revoluţie şi până azi şi împotriva cărora eu am luptat din 1968 şi voi continua să lupt pe cale legală şi democratică până la ultima bătaie a inimii”, a spus disidentul Vasile Paraschiv, după ce şeful statului i-a înmânat decoraţia Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de cavaler.

La rândul său, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Paraschiv pentru prezenţă, dar i-a atras atenţia că decoraţia i-a fost oferită nu în nume propriu, ci în numele statului român. „Vă mulţumesc pentru cuvintele pe care le-aţi spus, pentru că aţi participat la această ceremonie şi sunteţi oricând binevenit la Palatul Cotroceni. Nu trebuie să aşteptaţi invitaţia mea. (..)Vreau să ştiţi că eu respect însemnele statului român şi când le acord, ne le acord în nume personal, ci în numele statului român şi cred că oricare dintre noi are datoria, cetăţean român fiind, să respecte simbolurile statului”, a răspuns preşedintele.

UPDATE: „Cazul cel mai spectaculos în acest sens (al industrializării forţate, n.red.) îl constituie iniţierea, în noiembrie 1968, a opoziţiei deschise faţă de regim a muncitorului electromecanic Vasile Paraschiv, semnatarul de mai târziu al scrisorii de denunţare a nerespectării drepturilor omului către Conferinţa de la Belgrad iniţiată de Paul Goma. Conform propriilor declaraţii, Paraschiv a decis, în urma Plenarei CC al PCR din aprilie 1968, prin care au fost reabilitaţi o serie de militanţi comunişti, că nu mai poate fi de acord cu „politica, practicile şi metodele de lucru” ale partidului”, se arată în Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.

Documentul mai consemnează şi alte momente din disidenţa muncitorului: „Vasile Paraschiv, fost semnatar al mişcării Goma, cunoscut Securităţii ca persoană care „ridica probleme”, a fost împiedicat să se solidarizeze cu Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), după ce întâi citise textul declaraţiei de constituire a acestuia într-o şedinţă. A fost arestat, bătut groaznic, apoi sechestrat la domiciliu cu telefoanele întrerupte.”

Paraschiv a fost internat în 1978 într-un spital de psihiatrie de autorităţile comuniste. “Acest climat era întreţinut printr-o represiune, mai puţin masivă şi aleatorie ca altădată, dar mai selectivă şi mai sofisticată: internări în spitale psihiatrice, „dispariţii”, „accidente” şi morţi suspecte. România a fost singura ţară comunistă europeană în afara URSS în care a fost atestată utilizarea internărilor psihiatrice ale opozanţilor politici. Primul care a denunţat această practică a fost doctorul Ion Vianu în 1977, iar primul caz concre tdemonstrat în Occident a fost acela al lui Vasile Paraschiv în 1978″, menţionează Raportul.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.