Premierul italian Matteo Renzi devine din ce în ce mai furios şi are şi motive, pentru că, cu doar câteva luni înaintea unui referendum constituţional de care depinde stabilitatea politică a ţării, Banca Centrală Europeană, Germania şi instituţiile europene de la Bruxelles pun o presiune mare pe guvernarea sa şi sistemul bancar italian.
Băncile italiene au acumulat un deficit uriaş în ultimul, iar datoria publică italiană raportată la PIB este a doua din UE, după Grecia. Spre exemplu, a treia cea mai mare bancă italiană si cea mai veche din lume, Monte dei Paschi din Siena a primit din partea BCE un avertisment cum că în următorii trei ani ar trebui să-şi reducă creditele neperformante cu 40%. Iar aceasta în condiţiile în care UE nu permite statului italian să injecteze fonduri publice în sistemul bancar şi nici să recurgă pentru asta la fonduri europene. Renzi a ameninţat că va încălca aceste noi reguli europene, însă a fost imediat apostrofat de cancelarul Angela Merkel. Doar în cazul “bătrânei” Monte dei Paschi, capitalul de care are nevoie este de 10 miliarde de euro.
Practic, Germania şi BCE au impus începând cu 1 ianuarie 2016 regula ca băncile să fie salvate prin bail in, nu prin bail out. Adica prin banii acţionarilor, ai creditorilor şi chiar ai persoanelor care deţin conturi curente sau depozite la acea bancă şi nu prin fonduri din mecanismele europene de sprijin şi nici prin fonduri ale statului, contribuabililor. Regula seamănă mult cu ceea ce s-a întâmplat în Cipru – confiscarea depozitelor clienţilor.
Premierul Renzi a avut două reacţii relevante legate de aceasta situaţie. În primă instanţă, Rezni l-a criticat pe cerberul de la Frankfurt, italianul Mario Draghi, preşedintele BCE şi fost guvernator al băncii centrale a Italiei. Renzi i-a reproşat că nu a facut nimic pentru a rezolva criza din sistemul bancar italian atât timp cât a deţinut această funcţie importanţă la Roma şi că a lăsat măsurile grele în sarcina guvernului său de centru-stângă. “Dacă ar fi avut tăria şi inteligenţa să nu amestece politica cu sistemul bancar mai devreme decât am făcut-o noi, nu am mai fi avut cazuri precum Monte dei Paschi”, a spus Renzi. Cu alte cuvinte, dacă este ca o mare bancă italiană sau chiar intregul sistem să se prăbuşească în curând, vina nu va fi a actualului guverm, ci chiar a preşedintelui BCE, care în anii 1990 şi în perioada 2005-2011 a deţinut funcţii cheie in Ministerul de Finanţe şi a fost guvernatorul bancii centrale.
Miercuri 6 iulie, Renzi şi-a reluat atacurile, de data aceasta îndreptate împotriva Germaniei. “Dacă problema creditelor neperformate din Italia este una mare, atunci problema produselor financiare derivate la alte bănci, marile bănci, este de o sută de ori mai mare. Asta e raportul, unu la o sută”, a spus Renzi. Atacul a fost limpede pentru toti economiştii şi agenţiile de presă – lovitură la Deutsche Bank. Pentru că aceasta banca avea în urmă cu câtiva ani o expunere de 75.000 de miliarde de euro pe piaţa produselor derivate, adică de 20 de ori PIB-ul Germaniei şi de 5 ori PIB-ul cumulat al zonei euro.
Între Italia şi Germania disputa se duce cu armele la vedere în acest moment. Dacă Merkel nu accepta încălcarea regulilor pe care s-a luptat să le impună în UE şi nu permite împrumutarea băncilor italiene cu bani publici, atunci prăbuşirea băncilor italiene aproape că va garanta şi prăbuşirea unei mari bănci germane. Rezni a trimis mingea în terenul lui Merkel şi rămâne de văzut dacă va ceda acestui tip de santaj. La presiunea aceasta se adaugă referendumul constituţional din Italia, un alt mijloc de şantaj al premierului Renzi.
Problema este că, până şi în cazul în care Germania cedează şi criza incipientă din Italia se stinge, împrumutarea băncilor cu banii contribuabililor nu va face decât sa alimenteze şi mai mult curentele populiste din peninsulă (de pe urma cărora Mişcarea de 5 Stele a câştigat primăria Romei şi o poziţie nesperată în Parlament), iar aceste curente vor duce la mişcări tot mai puternice în favoarea ruperii de UE pe modelul Brexit.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.