Lupta lui Ponta la Bruxelles se duce pe fronturi multiple. Știm că premierul trebuie să facă față unei propagande interne băsesciene, isterizată că, pe zi ce trece, corabia nebunilor oranj intră la apă. Regimul băsist se străduie din răsputeri, pe toate canalele, să mai mențină cât poate monopolul relației cu UE. Acest monopol îl avea până acum Băsescu. Pentru avantaje politice personale. De aceea, Ilegitimul de la Cotroceni a încercat tot timpul să reducă la maxim prestația lui Ponta ca actor diplomatic în diverse negocieri de la Bruxelles. El nu a vrut să lase guvernul actual să se constituie într-un partener credibil al instituțiilor europene. Acum crapă că Ponta a reușit în scurt timp să pună bazele unei rețele de sprijin european. Ponta și-a găsit aliați în Parlamentul European și în parteneri europeni la nivel inter-guvernamental.
Dezbaterile actuale privind bugetul Uniunii Europene sunt în toi. Grupul «Prietenii coeziunii» fac eforturi ca aceste fonduri europene să nu fie drastic reduse. Sunt state membre UE care au nevoie de ele pentru a atinge un nivel de dezvoltare similra cu cel din vestul Europei. România se numără printre ele. Dificultatea diplomatică pe care o are de trecut Ponta nu constă doar în a reuși să mențină solidaritatea cu alte state central și est europene, pentru a obține alocări de fonduri europene mai bune în perioada 2014-2020. O altă dificultate diplomatică ține de imaginea țării stricată iremediabil de regimul Băsescu. Ponta trebuie să dea răspunsuri precise la întrebările jenante care, de fapt, îl vizează direct pe Băsescu. Reprezentanții unor state net contributoare la bugetul UE (Germania în frunte), care vor să reducă cifra alocărilor, reuniți în grupul «Better spending» (cheltuieli mai puține și mai bine chibzuite), își arată colții la România: «De ce mai aveți nevoie, voi, românii, de alocări suplimentare de fonduri europene, când voi ați dovedit în ultimii ani că fie le deturnați, fie vă bateți joc de ele?». Din cauza lui Băsescu, și a grupului infracțional înflorind în jurul său, abia dacă mai putem să deschidem gura ca să ne cerem dreptul de a nu ni se mai tăia pe viitor din fondurile de coeziune. Acest deficit de imagine la nivel comunitar, de stat membru UE care risipește ceva vital pentru supraviețuirea sa (bani europeni pentru dezvoltare), deficit generat de fanarioții lui Băsescu, ne va urmări mult timp.
În conferința sa de presă de la Bruxelles, după participarea la întâlnirea din Parlamentul European a Grupului «Prietenii coeziunii», Victor Ponta a dezvăluit mecanismul care dovedește că justiția ghidonată de Băsescu a mușamalizat fraudarea fondurilor europene. Departamentul pentru lupta antifrauda (DLAF-ul din România) a sesizat OLAF-ul de la Bruxelles, dar a trimis informații și rezultate de anchete privind fondurile europene și la DNA. Tot ceea ce a descoperit DLAF – sute de dosare privind fraudarea fondurilor europene – s-a oprit la DNA. DNA-ul protejat de Băsescu a funcționat ca un filtru. Toate informațiile privnd fraudele comise de clientela PDL, în special de proiectele patronate de ministerul Elenei Udrea, erau ascunse la sertar. Comisia Europeană care, în multe rapoarte pe justiție a lăudat DNA-ul patronat de Băsescu, era perfect complice. Comisia Europeană a tăcut și a tolerat furturile din fonduri europene făcute de guvermările Boc și MRU, nu a cerut niciun fel de corecții financiare.Comisia Europeană este azi extrem de grijulie să ceară guvernării USL penalități financiare pentru ilegalități comise de guvernările PDL. Acum, cu o ipocrizie totală, Comisia Europeană (unde sunt prietenii lui Băsescu) spune că nu o interesează cine guvernează România, ci doar că acum trebuie să aplice corecții financiare pentru nereguli în derularea fondurilor europene sesizate în perioada 2009-2011.
Catastrofa a fost produsă în România, și consemnată de auditurile făcute între 2009-2011, de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). Din cauza acestei agenții, condusă de PDL-iști în ultimii trei-patru ani, s-au și făcut plângeri penale, dar și tot felul de modificări legislative. În cazul autostrăzii Nădlac-Arad erau dovezi clare de ilegalității, dar avizul ANRMAP era că licitația a fost «excelentă»: «Nu știu câți lei a câștigat fiecare român din derularea fondurile europene, cum se tot spunea retoric în ultimii trei ani, știu însă câți bani a pierdut fiecare român, din cauza acelei doame de la ANRMAP care acum candidează la Parlament. Pe Programul POSDRU a pierdut 175 de milioane de euro, la celelalte programe aproximativ 500 de milioane de euro. Faceți o socoteală pe cap de locuitor», a precizat premierul Ponta. El a adăugat că ar vrea să vadă persoane care să răspundă penal pentru această catastrofă, dar ar dori să vadă și bani recuperați. «Acesta este lucrul pe care România nu l-a făcut niciodată: să recupereze bani de la cei care au comis fapte penale», a mai spus șeful executivului de la București. Să o vedem și pe asta!
Recent, Băsescu, într-un puseu de disperare electorală pe fond etilic, s-a arătat extrem de îngrijorat. Tătuca Traian, care nu doarme la Cotroceni de grija națiunii, și-a exprimat anticipat oroarea față de de cum va arăta Raportul Comisiei Europene din decembrie privind starea justiției din România. Uzurpatorul funcției prezidențiale vrea să ne facă să credem că raportul va arăta dezastruos din cauza lunilor de vară de la referendum, din cauza a ceea ce el și troglodiții lui politici au numit «lovitură de stat» sau «puci parlmentar»: «Ați vrut să mă demiteți, să vedeți ce urecheală zdravănă o să vă tragă prietenii mei de la Comisia Europeană!», pare să indice năduful barcagiului național, în delirul său revanșard.
Dacă România va primi un raport negativ este exclusiv din cauza lui Băsescu și a instituțiilor pe care le-a patronat. Rapoarte negative am avut cu duiumul în vremea guvernărilor Boc. Ele vizau furtul din banii europeni practicat de clientela PDL, incapacitatea de a stopa infracționalitatea românescă prin Europa, corupția din vămi, corupția din administrația locală, etc. Când i s-a atras atenția că există corupție în vămile controlate de clientela lui Blaga din MAI, și pentru care eram aspru criticați de Bruxelles, Băsescu hohotea bădărănește și încerca în mod populist să ne convingă că fenomenul corupției din portul Rotterdam este infinit mai mare decât cel din vama Albița. Mai mult, nu a mișcat niciun deget din punct de vedere diplomatic ca să evite condiționarea intrării noastre în Schengen de rapoartele pe justiție. Toți liderii europeni, cei care nu i-au dorit pe români în Schengen, i-au scuipat semințe în cap lui Băsescu.
Din 2005 până azi, cel puțin șapte rapoarte negative pe justiție ale Comisiei Europene ne-au sosit cadou, împachetate cu fundiță. În șapte ani, de când zace tolănit printre pahare de whisky în biroul său din Palatul Cotroceni, lui Băsescu puțin i-a păsat de ele. Raportul pe justitie publicat în 2009 de Comisia Europeana recomanda menținerea mecanismului de cooperare si verificare (MCV) în Romania și după anul 2009, constatând prea puține progrese în lupta împotriva corupției. Tot în 2009, Romaniei i-au fost înghețate 190 milioane de euro din fondurile agricole SAPARD, care cu greu au mai putut fi deblocate. În 2010, Transparency International comenta concluziile dezastruoase ale Raportului Comisiei Europene din acel an. Se spunea clar că, pentru prima data din 2002, Romania nu mai înregistrase nicio îmbunătățire în rezultatele în lupta împotriva corupției. În toți acești ultimii ani, Băsescu a fost precocupat de sine. Printre altele, să își căpătuiască odraslele. Una din ele, agramată și ineptă, parazitează o funcție de europarlamentar. În timp ce România înregistrează naufragierea fondurilor europene, în timp ce românii sunt în continuare umiliți pe piețele muncii închise din Europa, iar în iarna trecută se murea de foame și de lipsă de servicii medicale, fetița lui tăticu este profund afectată de soarta delfinilor din Marea Neagră.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.