Doar 5% dintre întreprinzători au încredere în măsurile luate de autorităţi

Scăderea cererii interne, fiscalitatea excesivă şi concurenţa neloială sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă, în prezent, IMM-urile din România. În ceea ce priveşte evoluţia situaţiei economice, întreprinzărorii sunt mai degrabă pesimişti şi nu au încredere în estimările oficiale.

Peste 70% dintre întreprinderile mici şi mijlocii din România spun că cea mai mare problemă cu care se confruntă în prezent este legată de scăderea cererii interne. Managerii se mai plâng şi de calitatea slabă a infrastructurii, ori de concurenţa neloială a produselor din import.

De asemenea, una din două firme mici are dificultăţi din cauza fiscalităţii excesive şi a inflaţiei. Corupţia şi birocraţia din sistem sunt pe locurile şase şi şapte în topul un top al celor mai mari dificultăţi semnalate, şi în acest an, în activitatea IMM-urilor.

În tot acest context, nu este de mirare faptul că, atunci când sunt întrebaţi cum apreciază mediul de afaceri din România, peste 40% răspund că este dificil să îşi dezvolte afacerile. Doar 15% apreciază că este un mediu favorabil dezvoltării unei afaceri. Datele sunt cuprinse în Carta Albă a IMM-urilor, sondajele fiind realizate luând în calcul aproximativ 2.000 de firme – micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate.

Instituţiile publice nu au competenţele necesare pentru a combate declinul economic

Un punct foarte interesant este legat de percepţia întreprinzătorilor cu privire la capacitatea autorităţilor publice centrale şi locale de a contracara efectele negative ale recesiunii economice. Din sondajul efectuat în rândul a aproximativ 2.000 de IMM-uri reiese că unul din patru întreprinzători sunt de părere că „instituţiile publice nu dispun de competenţele/calităţile necesare combaterii rapide a declinului economic”. Aproape jumătate dintre cei chestionaţi (43,95% ) consideră că „entităţile statului au posibilităţi reduse de a contribui la îmbunătăţirea situaţiei economice”, percepţia fiind că statul nu are foarte multe pârghii în acest sens. Doar 5% dintre întreprinzători au încredere în potenţialul autorităţilor publice de a contribui la revenirea rapidă a economiei româneşti. Situaţia poate fi explicată prin faptul că, de la declanşarea crizei economice, nu a fost adoptat un program anticriză coerent, coroborat cu inexistenţa unei legislaţii care să stimuleze în mod real şi substanţial activităţile IMM-urilor, se precizează în studiul citat.

În cel mai bun scenariu, economia va stagna

În acest context, se poate explica şi de ce micii întreprinzători nu au deloc încredere în estimările anunţate de Guvern, cu privire la creşterea economică din acest an. Doar 6% dintre întreprinzărori sunt de părere că situaţia economică a României se va îmbunătăţi în acest an. În cel mai bun scenariu, economia va stagna, sunt de părere 50% dintre respondenţi, în timp ce 44% cred că situaţia economică se va înrăutăţi. La o analiză mai atentă, s-a constatat că cei mai oprimişti sunt managerii care conduc IMM-uri înfiinţate de maxim cinci ani. În schimb, cei mai pesimişti sunt cei care au firme de peste 15 ani. Din acelaşi sondaj reiese că în perioada oct 2009- martie 2013 37% dintre IMM-uri şi-au redus activitatea (în special cele cu peste 15 ani vechime) , 30% funcţionează la aceiaşi parametri, 19% au dat faliment ori sunt în situaţie falimentară. Doar 13,85% şi-au amplificat afacerea.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.