Donald J. Trump este în Dosarele Cotidianul

În decorul alcătuit de colecția edițiilor speciale ale unora dintre cele mai importante ziare românești din epoca interbelică, redacția Cotidianul. a lansat, luni seara, o publicație specială, dar mai ales atipică, având în vedere starea actuală a presei tipărite. Este vorba despre întâiul număr al Dosarelor Cotidianul., intitulat Totul despre Trump.

Preț de câteva momente și cale de câteva evocări, Donald John Trump a făcut, după fabulosul turneu în Orient, o … ”escală” și la București. S-a întâmplat în generosul spațiu AVANPOST de lângă Luxten, cam pe unde e jumătatea Giuleștilor, cartierul de odinioară al feroviarilor.

Lansarea ediției Totul despre Trump a Dosarelor Cotidianul. a beneficiat de prezența unor importante personalități. Redacției Cotidianul. i-au fost alături la eveniment, nu mai puțin de trei foști șefi ai diplomației românești care au trecut și prin experiența candidaturii la cea mai înaltă funcție în stat. În ordinea succesiunii la fotoliul din Modrogan al Externelor românești: Adrian Năstase, Petre Roman și Mircea Geoană. Nici un reprezentant al puterii actuale nu ne-a fost alturi. Cotidianul. are explicația!

În demersul publicistic ne-au fost alături companiile: Cicero, Alexandrion și Domeniul Coroanei.

În sala de festivități a fost expusă colecția personală a lui Cornel Nistorescu, cu prima pagină a celor mai importante ziare românești din anii ”30-”40. Care abordau subiecte precum cel al morții Reginei Maria, instalarea lui Titulescu la Externe, sinuciderea baronului von Killinger, moartea lui Octavian Goga. Ediții speciale care au însemnat, în acei ani, momente de referință pentru populația Bucureștilor și, mai apoi, a României.

Argumente pentru un proiect îndrăzneț

Întâmpinându-i pe oaspeți, Cornel Nistorescu i-a rugat să-și arunce privirile pe pereți sălii care a găzduit festivitatea lansării noii publicații a redacției Cotidianul.. De acolo, din edițiile speciale ale vremii apuse dar neuitate ne vegheau, tăcute, slovele în cerneală tipografică așternute pe hârtie – acum îngălbenită – de titani ai presei românești de odinioară.

Directorul Cotidianul. a explicat rostul aducerii prețioasei colecții la festivitate: ”Sunt lucrurile vechi, edițiile istorice ale presei românești, de la care ne revendicăm”. A avut și un argument: ”Pentru că puterea Netului, în ziua de azi, nu lasă atâta memorie, atâta imagine, în memoria noastră”. În opinia sa, ”hârtia tipărită nu-și dă, încă, duhul; tiparul încă nu a murit. Doar România are o situație de criză”. Cornel Nistorescu și-a arătat convingerea că presa are un viitor în țara noastră, ”pentru că are memorie”.

Directorul Cotidianul. a analizat, mai apoi, starea presei scrise din România și a creionat viitorul acesteia:
”Am încercat să relansăm edițiile speciale. Prima, ediția specială dedicată Nopții Muzeelor și, mai ales, expunerii Capului de copil a lui Constantin Brâncuși. Vor mai urma și altele. De fiecare dată când se va întâmpla ceva important în societatea românească, vom ieși pe stradă cu aceste ediții speciale, în măsura în care publicul ne acceptă, în măsura în care noi suntem în stare să le producem. În măsura în care ne vor mai ajunge și banii, noi vom fi dedicați acestor ediții speciale.

Ziarul Cotidianul. este un pariu, edițiile speciale sunt un pariu, transmisiile pe Net din studioul redacției Cotidianul. sunt tot un pariu. A urmat, acum, o altă încercare care se vrea un fel de șah și chiar de ofensă la adresa celor care postulează moartea presei scrise, tipărite: Dosarele Cotidianul. sunt o revistă neconvențională care este concepută pe un singur subiect din domenii diferite. De la perosnaje, la dosare de investigații, de presă, dosare de parchet, cazuri de corupție, fenomene medicale, tratamente spectaculoase. Chiar și la istoria Bisericii Române, ori marcarea a zece ani de la intrarea României UE, la Basarabia.
Avem în lucru, în momentul de față, cel puțin zece subiecte cu aceste dosare speciale.
Pe care le vom scoate și în funcție de evenimentele care se vor rostogoli. E un pariu, e o încercare de a da presei tipărite un semn de curaj, un semn de speranță, într-o vreme în care statul român a pierdut orice rețea de difuzare și orice influență asupra difuzării, care traversează, azi, o criză cumplită. Nu veți vedea nici un reprezentant al Președinției României sau al Guvernului României. Nu le-am trimis în mod programatic o invitație. Instituțiile statului, în acest moment, nu au nici o legătură cu presa din România. Sau, este una formală, aparentă. Parcă am fi pe planete diferite. Și parcă ne-ar despărți un zid de beton. Ofensa pe care încerc să le-o propun este doar un semn civilizat de a-i trezi, de a-i face să înțeleagă că politica României și comunicarea Guvernului României nu se fac pe Facebook și pe Twitter. Că legătura cu presa nu se face la microfoanele jurnalistelor agitate. Salvarea presei din România vine și din reîntâlnirea acesteia cu instituțiile statului, cu politicienii. Altfel, ne aflăm în fața unui dezastru provocat chiar de instituțiile statului și de chiar politicienii care vor presa îngropată. Care chiar încearcă să-i creeze o problemă. Prin tăcere, prin ignoranță, prin lipsă de intervenție în partea tehnică și în partea financiară a acestei industrii.”

Despre rostul Dosarelor Cotidianul. dedicate lui Trump din America, Cornel Nistorescu a spus: ”Să marcăm la București un personaj!”

Pericolul revenirii bipolarității

La începutul discursului său, Mircea Geoană a evocat cazul unui renumit om de afaceri american care s-a implicat în salvarea de la faliment a unei prestigioase publicații. Fostul ministru de externe și-a centrat alocuțiunea plecând de la un titlu dat unui articol de-ale sale, vorbind despre natura biploară a politicii moderne. ”Trăim momente ale unei perioade bipolare, în sensul că suntem trași în direcții diferite, aproape psihologic, aproape psihiatric”. În accepțiunea sa, după asaltul transformărilor fără precedent cărora le suntem contemporani, avem în față două tipuri de răspunsuri. Unulm ar fi al ”politicienilor bine pregătiți, bine intenționați, care încearcă să răspundă prin soluții gradualiste la aceste provoccări”. Pe de altă parte, sunt politicienii populiști. Cei care ”câștigă alegeri pe Twitter, care-și pun în cap presa tradițională și care știu să navigheze pe nemulțumirea publicului”. Mircea Geoană atrage atenția că pe cât sunt mai neconvenționali, populiștii ”distrug mituri, instituții și stereotipuri mai repede, cu atât adună mai multe voturi”.

Necunoscutul cunoscut

Concret, ”aceasta este epopeea apariției din necunoscut – deși e un om cu o notoritetate excepțională – care s-a reinventat prin procedee de comunicare publică: președintele Americii, Donald Trump”. Fostul șef al diplomației de la București a continuat creionarea portretului liderului de la Casa Albă: ”Nu a folosit nici o metodă tradițională de comunicare publică care se practică pe scară mare și relativ profesionistă în America. A fost în război cu toate rețelele de presă. A avut ca aliați câteva siteuri de știri ce propagau informații neadevărate. Și, cu cât era mai neadevărată știrea, cu atât devenea mai credibilă știrea respectivă pentru un public nu mai dorea să filtreze între adevăr și neadevăr. Și, această nemulțumire a publicului este principala provocare a lumii contemporane este principala provocare a presei contemporane”. De aici plecând, Geoană a spus că redacția Cotidianul. ”își asumă un pariu excepțional care depășește dimensiunea financiară sau de tiraje ori de succes”.

NATO sunnit

Analizând turneul prin Orient al liderului de la Casa Albă, încheiat fabulos din punct de vedere financiar și continuat cu un moment de premieră politică în Israel, fostul ministru român de externe a spus: ”Este primul președinte american care merge și pune mâna pe partea vestică a Zidului de la Ierusalim, pe abordarea a două state coexistente, Israel și Palestina. Este o schimbare de paradigmă. Întâlnirea din Arabia Saudită reprezintă începutul unui NATO arab, un NATO sunnit care încearcă să pună sub control Iranul și alte state. ” Mircea Geoană îl vede pe Donald Trump ca pe un om al impulsului, al deciziilor rapide și care nu recunoaște că poate greși”.

Fisurile anti-Trump

Autor al unei bune părți din Totul despre Trump din Dosarele Cotidianul., Radu Toma l-a caracterizat scurt pe liderul de la Casa Albă: ”cel mai controversat om al Planetei”. Analistul politic a explicat că mulți se întrebau dacă nu cumva e prea devreme pentru o evaluare a lui Trump, replica sa fiind: ”e prea târziu!”
Plecând de la ultimele informații care vorbesc despre adversari care îi iau apărarea președintelui Statelor Unite, concluzia sa a fost: ” Frontul anti Trump începe să prindă fisuri, începe să trimită acest personaj către normalitate”. Îndemnul său a fost să stăm cu ochii pe evenimente din următoarele zile de la Bruxelles, unde e posibil să vedem ”un Trump dezlănțuit”.

Ultimul, dar nu cel de pe urmă, Adrian Năstase a recurs la stilul care îl definește la o adică: ironia combinată cu autoironia. Săgețile cu otrava ironiei i-au vizat pe destui, dar în special pe câțiva dintre cei prezenți. Fostul premier și ex-ministru de externe a glăsuit: ”Din experiența mea cu dosarele, e important cine le scrie dar, mai important, e cine le citește”.

De la bipolaritate la tripolaritate

El a continuat: ”Spre deosebire de unii care au considerat că Trump va pierde alegerile, eu am scris, în septembrie anul trecut, pe blogul meu, că le va câștiga. Nu am spus că va fi un lucru bun”. Părerea sa a fost că ” lumea nu va intra într-o perioadă de coerență, de consistență din punct de de vedere politic”.

Preluând tema bipolarității, Adrian Năstase a spus că aceasta ”a fost o constantă a Războiului Rece”. A adăugat:” Nu cred că am fost foarte fericiți cu acel tip de bioplaritate”. Cu toate acestea, în opinia sa, ”avem acum o tripolaritate care s-ar putea să ne facă, din nou, rău. Relația se desfășoară într-un mod triunghiular: între America, China și Rusia. Și, prin permutări de câte două, vom avea două tipuri de alianțe din care România și, poate chiar Europa, vor lipsi.”

Criticile pe față i-au vizat apoi, pe guvernanți, dar mai ales pe starostele polticii externe românești, președintele Iohannis: ”România a avut, din nou, o importanță pentru America și, singurul pe care l-am putut folosi a fost, din nou, vânătoarea. Este cea care a adus o parte din familia Trump aici. Sper să fie de bun augur. Nu știu ce au împușcat, dacă au împușcat mistreți. Până vom face abatoare pntru mistreți, una dintre operațiunile necesare pe viitor va fi vântoarea. Nu este cazul ca cineva, din cei prezenți, să fie afecțai de ceea ce spuns acum. Având o condamnare mai mare de un an cu închisoare, nu mai am dreptul să merg la vânătoare. Așa încât nu mai pot să fac ceea ce am făcut într-o vreme în urmă cu Rafik Hariri. Care a vânat în România și, prin ”93-”94 am avut o relație economică extrem de importantă. România are nevoie de inteligență, de diplomație, într-o perioadă în care Europa intră într-o perioadă de amurg. Chiar dacă ne-a vizitat Jean Claude Junker, cred că probleme noastre nu sunt, încă, foarte clare (…). Avem nevoie de un anumit efort de inteligență. Acum părem că suntem singurii care apărăm actuala formulă a UE. Toți ceilalți vor să schimbe tratatele și configurația, noi am devenit apărătoriistatu quo-ului în UE. Cred că nu e foarte bine”.

La finalul suitei de discursuri, oaspeții redacției Cotidianul. au ciocnit, după preferințe, un pahar de coniac Brâncoveanu, de lichior Saber sau de Tămioasă Românească de la Domeniul Coroanei. La plecare, musafirii au primit un exemplar al întâiului număr al Dosarelor Cotidianul. și câte o colecție mică de mărci Alexandrion.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Mia Tudose 1890 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.