Dosarul Ion Stan. DNA, practici de poliţie politică

Avocatul deputatului Ion Stan a depus documente explozive în instanţă şi aduce acuzaţii extrem de grave procurorilor DNA. Una a văzut Ion Stan când şi-a studiat dosarul de urmărire penală şi altceva a ajuns în instanţă. Se cereau refacerea urmăririi penale şi respectarea legalităţii.

DNA a remis instanţei un dosar de urmărire penală modificat

Doru Viorel Ursu, avocatul deputatului Ion Stan, a depus la instanţă documente explozive prin care demonstrează negru pe alb că procurorii DNA au încălcat grav procedurile, trimiţând în instanţă un dosar de urmărire penală serios modificat – cu multe documente lipsă şi reaşezări şi renumerotări suspecte ale unor file – faţă de dosarul care i-a fost prezentat iniţial clientului său. Din documentele prezentate de avocat reies şi grave încălcări ale procedurilor de urmărire penală, „vânarea” intenţionată şi „apriori” a lui Ion Stan, într-un cuvânt, practici de poliţie politică.

Deloc surprinzător, din dosarul remis instanţei de către procurorii DNA lipsesc printre altele tocmai acele documente din care rezultă că DNA a înscenat un flagrant (pagina 4 din document), fapt interzis de procedurile judiciare şi de legile României. Vă prezentăm integral documentele prezentate în instanţă de avocatul Doru Viorel Ursu din care rezultă fapte mai mult decât revoltătoare ale procurorilor DNA.

Scurt istoric al „cazului” Stan

Pe 27 februarie 2013, procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a deputatului Ion Stan, în sarcina căruia s-au reţinut două infracţiuni de trafic de influenţă. Ion Stan a fost acuzat că în perioada 12-14 noiembrie 2012 „a solicitat unui denunţător 130.000 lei, bani destinați achiziţionării combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite în cursul campaniei electorale, precum şi achiziţionării de produse alimentare ce urmau a fi împărţite în preajma alegerilor parlamentare. Inculpatul Stan Ion a pretins banii lăsând să se înţeleagă că are influenţă asupra unor funcţionari cu putere de decizie, în vederea înlesnirii derulării unor contracte în curs, precum şi pentru obţinerea unor noi contracte de lucrări, de către firmele controlate direct sau indirect de denunţător. (…) În perioada mai-noiembrie 2009, inculpatul Stan Ion, având funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Dâmboviţa a unui partid politic, în baza unei pretinderi anterioare, a primit, în mod indirect, în beneficiul formaţiunii politice din care face parte, de la acelaşi denunţător, produse pentru campania electorală în valoare de circa 535.000 lei. În schimb, inculpatul l-a lăsat pe denunţător să creadă că are influenţă asupra unor funcţionari, respectiv primari ai unor localităţi din judeţul Dâmboviţa, astfel încât ar putea să determine acele primării să încheie contracte cu firme controlate direct sau indirect de către denunţător”. Aici avem poziţia DNA exprimată printr-un comunicat de presă.

Cum s-au derulat lucrurile în realitate

Deputatul Ion Stan a devenit incomod pentru anumite cercuri ale puterii în urma dezvăluirilor făcute în special prin o serie de declaraţii politice din Parlament. Pentru a-l anihila, problema a fost pasată DNA. Procurorii DNA au recurs la o metodă „clasică”: au apelat la un personaj aflat în cercetare penală care a formulat un denunţ împotriva lui Ion Stan. Un denunţ mai mult decât străveziu privind unele presupuse solicitări ale lui Ion Stan din perioada campaniei electorale pentru parlamentare şi unele aşa-zise intervenţii în favoarea denunţătorului. Procurorii DNA l-au trimis pe denunţător (cu aparatură de înregistrare asupra sa) să poarte o serie de discuţii cu Ion Stan, pentru a face rost de probe. Înregistrările – efectuate pe parcursul mai multor zile – probabil nu au fost satisfăcătoare, drept urmare s-a recurs la „asamblarea” acestora pentru a „produce probe”. Vă prezentăm o mostră din care rezultă o „făcătură” de zile mari a anchetatorilor, publicată în cotidianul.ro anul trecut:

„Prima discuţie înregistrată (cea din sediul PSD din ziua de 26 octombrie 2011) conţine un „flagrant” privind colarea transcriptului. Urmăriţi cu atenţie fragmentul din transcript, în fapt, primul existent şi primul prezentat în referat:

Stan Ion: Serios? Băi eu pentru asta te-am chemat. Că am revenit la relaţii mai bune cu ăştia (…) M-a pus să candidez, candidez, nu ştiu ce…Văd că mă invită la toate chestiile, la toate sindrofiile. Astăzi a ţinut de mine să mă duc la munte cu ei …(neinteligibil)…nu sunt în forţă…

………………….

Stan Ion: ce vrei tu să faci şi…Uite, acum, bun, am revenit la relaţii de normalitate cu el, azi m-am dus cu el la munte, la… (neinteligibil)…

Deci, aici procurorii ne „servesc” două fragmente din discuţia avută vineri 26 octombrie 2012, la prima întâlnire Stan-Dima. Se poate observa că Stan îi spune că un „el” (probabil preşedintele CJ, Ţuţuianu) l-a invitat la munte, iar ceva mai încolo Stan spune că „s-a întors de la munte”. Repetăm, procurorii susţin că este vorba de discuţia din 26 octombrie. Ion Stan nu putea să spună în aceeaşi propoziţie şi că urmează să meargă la munte, şi că s-a întors de la munte. Deci este clar că – aici sigur – suntem în faţa unei dicuţii aranjate”.

Inculpare în baza „amintirilor” denunţătorului

Foarte interesantă este cea de a doua inculpare a lui Ion Stan. La două zile după ce procurorii DNA au anunţat că au început cercetarea în privinţa „faptelor” comise în campania pentru parlamentarele din 2012, un nou comunicat al DNA a arătat că cercetarea penală se extinde şi privind unele „fapte” comise de Ion Stan în 2009 în timpul campaniei electorale pentru europarlamentare. „Faptele” din 2009 au fost aflate de procurori tot în urma poveştilor spuse de respectivul denunţător. Fără să stea pe gânduri, procurorii au extins cercetarea penală bazându-se exclusiv pe afirmaţiile denunţătorului. Iată un fragment dintr-un articol publicat de cotidianul.ro la vremea respectivă:

„Mai mult decât dubioasă este situaţia cu „infracţiunea” de care este acuzat Ion Stan pentru perioada mai – noiembrie 2009. În primul rând, despre presupusele fapte reiese clar că procurorii de abia au aflat. Totul se bazează doar pe declaraţii ale denunţătorului şi pe prezentarea unor chitanţe din care rezultă că ar fi cumpărat găleţi, care ar fi fost utilizate de Ion Stan în campaniile electorale din 2009. Aceste elemente nici măcar un judecător stagiar corect nu le poate lua în considerare şi trata drept probe. Nu ştim dacă Ion Stan a utilizat sau nu găleţi (pentru a le oferi alegătorilor) în campaniile electorale din 2009. Nu ştim să fi existat la vremea respectivă plângeri ale terţilor privind acest aspect, aşa cum au existat numeroase plângeri penale (însoţite de probe foto şi video) ale oficialilor PNL şi PSD privind „ofertele electorale” ale PDL în campanii şi pentru care procurorii nici nu s-au deranjat. Un lucru însă se ştie foarte clar şi rezultă chiar din referatul DNA: denunţătorul nu a obţinut nici un beneficiu de pe urma unui eventual „deal” cu Ion Stan. Cum nu există decât declaraţia denunţătorului – fără probe ajutătoare, înregistrări ale discuţiilor ambientale sau telefonice, probe foto sau video –, suntem în faţa a ceea ce în justiţie înseamnă „cuvântul unuia contra cuvântul altuia”, dar nu şi în faţa vreunei probe concrete. Nici un anchetator de pe pământ nu poate afirma cu certitudine că Stan ar fi făcut trafic de influenţă în 2009”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Lucian Gheorghiu 3052 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.