Două vizite şi două feţe ale lui Vladimir Putin

Preşedintele Vladimir Putin şi-a anulat marţi vizita programată în Franţa, după ce omologul său Francois Hollande a declarat că se va folosi de acest eveniment pentru a discuta despre acţiunile Moscovei în Siria.

“Erau programate câteva evenimente, inclusiv deschiderea unui centru cultural şi religios și expoziții. Din păcate, aceste evenimente au fost eliminate din program, astfel că preşedintele a decis să-şi anuleze pentru moment vizita în Franţa”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Franţa a fost una dintre ţările europene deschise către ridicarea sancţiunilor economice impuse Rusiei după anexarea Crimeii. Însă tensiunile au reapărut în ultimele zile, pe fondul sprijinului rus pentru campania militară a regimului Assad în Alep. Cucerirea acestui oraş de către trupele loialiste ar înclina mult balanţa în economia războiului din Siria, care capătă accentele unui conflict global prin interpuşi. Occidentul acuză Moscova că a bombardat spitale, zone rezidenţiale şi convoaie umanitare. Franţa a propus la finalul săptămânii trecute o rezoluţie în Consiliul de Securitate ONU pentru încetarea bombardamentelor, însă Rusia s-a opus, criticând iniţiativa franceză drept una politizată. La scurt timp, SUA au acuzat Rusia de crime de război în Siria, iar preşedintele Hollande a reluat această remarcă în cursul zilei de luni.

“Aceşti oameni sunt victimele crimelor de război. Cei care comit aceste acte vor trebui să îşi asume responsabilitatea, inclusiv în faţa Tribunalului Penal Internaţional”, a spus Hollande. Rusia şi Siria nu sunt membre ale Tribunalului şi, teoretic, nu pot fi aduse în faţa acestei instanţe. Declaraţiile lui Holalnde au dus însă la anularea vizitei lui Putin la Paris. Hollande a fost foarte nemulţumit după acest anunţ: “Cred că e necesar să avem un dialog cu Rusia, dar trebuie să fie fermă şi sinceră, altfel discuţia nu va avea loc şi totul devine o şaradă”.

Acord strategic între Rusia şi Turcia

În timp ce relaţia cu Occidentul a ajuns aproape de nivelul zero, Putin a efectuat o vizită în Turcia, la doar câteva luni de la reluarea relaţiilor după incidentul doborârii unui avion de luptă rus de către armata turcă. Vizita de luni in Turcia vine la trei luni dupa vizita preşedintelui Recep Tayyip Erdogan la Moscova, imediat după lovitura de stat eşuată din luna iulie.

Putin s-a deplasat în Turcia pentru a participa la al 23-lea Congres Mondial al Energiei, unde a avut discuţii importante cu liderii saudiţi şi cu cei din Venezuela, avanpostul rus care se clatină în emisfera vestică. Evenimentul central al întâlnirii dintre Putin si Erdogan a fost semnarea acordului pentru construirea gazoductului Turkish Stream, un proiect anunţat de Rusia în 2014, blocat de presiunile UE asupra Bulgariei, de dificultăţile financiare ale Gazprom şi de răcirea relațiilor cu Turcia. Gazoductul cu o capacitate de 30 de miliarde de metri cubi pe an ar urma să traverseze Marea Neagră pentru a ajunge în Turcia. Cele două delegaţii au discutat şi despre accelerarea construirii cu tehnologie rusă a centralei nucleare de la Akkuyu.

Spre deosebire de poziţia pe care a afişat-o faţă de preşedintele Franței, Putin a discutat pe larg cu Erdogan despre situaţia din Siria, inclusiv despre operaţiunea turcă “Scutul Eufratului” de pe teritoriul sirian şi despre situaţia umanitară din Alep.

Pe fondul acestor discuţii ruso-turce privind Siria, ministrul adjunct al Apărării de la Moscova a anunţat că Rusia este pe cale să-şi stabilească o bază navală permanenta în Siria, în portul Tartus, al doilea ca importanţă din ţară. Aici există facilităţi ruse pentru realimentare încă din perioada sovietică, însă portul a fost puternic militarizat după implicarea militară a Moscovei în Siria, în 2015.

În aceeaşi linie care alimentează spaimele occidentale legate de creşterea puterii militare ruse în Mediterana, luni Izvestia scria despre o posibilă participare a Rusiei la modernizarea bazei militare egiptele de lângă Sidi Barrani. Mai mult, dacă se va ajunge un acord, după încheierea modernizării, în 2019, Egiptul ar putea să închirieze baza pentru forţele ruse. Aceasta ar fi în acord cu interesele geostrategice egiptene, spune o sursa diplomatică citată de Izvestia.

Multe dintre aceste proiecte nu depăşesc însă nivelul speculaţiilor. Presa egipteană a scris imediat că nu există asemenea negocieri între Rusia şi Egipt, în primul rând pentru că doctrina militară a Egiptului nu permite înfiinţarea unor baze militare străine pe teritoriul naţional. În al doilea rând, Egiptul şi Israelul sunt beneficiarele ajutorului militar american începând de la semnarea Tratatului de Pace dintre cele două state, în 1979.

Cât priveşte proiectul Turkish Stream, acesta nu poate fi extins în acest moment către Europa, în lipsa unor acorduri cu statele UE care să respecte reglementarile celui de al treilea pachet energetic al UE, ce interzice Gazpromului să fie implicat şi în extracţie, şi în trasportul, şi în distribuţia gazului.

Chiar şi așa, semnalul lui Vladimir Putin este unul clar. Rusia întoarce spatele Vestului şi se concentrează pe proiectarea puterii sale militare în Mediterana, pe obţinerea rolului major în negocierea viitoarei configuraţii politice şi teritoriale a Orientului Mijlociu şi pe reducerea solidarităţii în cadrul NATO şi UE. Pentru moment însă, o cooperare între Turcia şi Rusia care să dea fiori reci Alianţei nu este posibilă. “Putin şi Erdogan sunt prieteni de conjunctură. Pot să aibă o retorică de confruntare cu Vestul, însă, în acelaşi timp, rămân dependenţi de Occident. Chiar dacă îşi pot coordona acţiunile şi îşi pot împărţi sfere de influenţă, o alianţă între aceste două state este improbabilă”, spune pentru Gazeta.ru directorul Centrului de Studii pentru Orientul Mijlociu din Sankt Petersburg.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.