Hopa Mitică sau Free Mitică? România bălăcărelii duse la paroxism de Gigi Becali, Mitică Dragomir, Borcea, Giovani Becali şi Corneliu Vadim Tudor tinde să îşi dea duhul. Se termină o epocă. Marii circari şi tunari ai tranziţiei au intrat pe ţeava Justiţiei şi câţiva dintre ei au fost pompaţi direct în curţile interioare de la Mititica. Şi politicieni, şi oameni de fotbal, şi afacerişti veroşi născuţi peste noapte din cârnăţari, valutişti şi tablagii bâlbâiţi. Au ajuns mascaţii să bată în porţi la idolii proştilor şi ai reporteriţelor cu fustiţele-n brâu şi cu găletuşe pe umeri. Gigi şi Mitică, favoriţii televiziunilor, autorii tuturor declaraţiilor de spreiat zoaie pe micul ecran, au făcut din ţara noastră o mahala întinsă între Curtici, Mamaia, Gura Humorului şi Satu Mare, cu poieni şi tăpşane deschise prin Guvern şi Parlament. Tolerarea acestor personaje în piaţa publică, aşezarea lor pe scaune, fotolii, jilţuri şi dregătorii au dus la o decădere continuă a vieţii publice din România. Câţiva şmenari scăpaţi prin Europa sub pretextul persecutărilor din comunism s-au reîntors în ţară după căderea comunismului şi au făcut din libertate şi din viaţa publică un soi de circotecă de care nu mai scăpăm încă multă vreme de azi înainte. Şi Mitică şi Neţoiu, şi cei trei Becali şi Vadim au ajuns să joace rolul disidenţei româneşti recompensate de democraţie. Cât de stupidă şi de fără criterii a fost media românească, de sport sau mai de dai Doamne, încât i-a băgat în seamă (ba unii s-au închinat sau le-au ciugulit din palmă!) pe aceşti caraghioşi şi mai apoi i-a gonflat până la condiţia de vedete şi de modele ale succesului. Mitică şi Becali, Borcea şi Vadim, dar şi parlamentarii aflaţi la scuteală au molestat grosolan ideea de ierarhie şi au poluat puţinul bun-simţ conservat pe meleagurile noastre carpato-dunărene.
La aceste făcături s-au adăugat şi Coana Joiţica, şi Livache şi nenumărate alte maimuţe politice. În comparaţie cu predecesorii, păreau de-a dreptul luminoase şi progresiste.
De ce se produce această colectă grăbită de infractori? Parcă am asista la o condamnare pe bandă rulantă! Miniştri, parlamentari, găinari de top, şmenari şi investitori de mucava capotează cu o viteză surprinzătoare. De ce? A fost deparazitată justiţia? A scăpat ea de imixtiunile politice? Au crescut presiunile din exterior, mai ales de la Bruxelles şi Washington? Avem de-a face cam cu aceiaşi procurori şi judecători! De ce nu a fost cercetat Mitică Dragomir când a fost investigat dosarul RCS-Intact? De ce a durat atât procesul evaziunii fiscale din fotbal? De ce durează atât alte procese de politicieni şi de şmecheri? Şi, în acelaşi timp, de ce nimeni nu-i întreabă de sănătate pe Mihai David şi pe Adriean Videanu pentru afacerile cu energie? Pentru că îl deranjează pe Traian Băsescu? Sau pe Elena Udrea şi pe Theodor Stolojan, pe Sorin Blejnar şi Daniel Moldoveanu (fost consilier la Cotroceni)? De ce nu pune nimeni lupa pe Liviu Negoiţă şi pe Anca Boagiu?
Nu cumva am fost îndemnaţi să lătrăm la dosare amânate sine die pentru ca mai apoi, în încercarea unora de a-şi cârpi imaginea şifonată, să ne trezim cu ele la baza unor spectacole, cu aceste descinderi şi cu aceste arestări televizate, cu condamnări de băgat în sperieţi şi cu un simulacru de redresare şi asanare a scenei publice?
Nu fac parte dintre cei care să fi strigat ”free Gigi”, n-am plâns nici pe umărul lui Adrian Năstase şi nu vreau să-l apăr nici pe Mitică Dragomir. Presa românească, în cea mai cumplită perioadă de decădere a sa, joacă rolul unor bocitoare naţionale şi face campanii nici de ea înţelese. Dar nu pot să nu mă întreb de ce a trebuit să treacă atâta vreme? Sunt deja două decenii şi jumătate de când în România se fură vârtos. Unii dintre ţeparii neamului au distrus industrii şi au ieşit la pensie, alţii s-au şi curăţat iar copiii lor joacă rolul vlăstarelor nevinovate şi continuă afacerile de parcă s-ar trage din dinastii cu sânge albastru, nu dintre coţcarii comunismului, dintre interlopii Capitalei şi din marile secături ale periferiei.
Asta întreb: de ce a durat atât de mult? Şi de ce se simulează peste noapte o curăţenie care nu-i atinge pe favoriţi?
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.