Dragobete, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii

Pe 24 februarie, în ziua în care Biserica Ortodoxă sărbătoreşte “Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, tradiţia populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii.

„Flori de fragă/ Din luna lui Faur/ La toată lumea să fiu dragă/ Urâciunile să le desparţi”, vechi descântec rostit la 28 februarie, l, 3 sau 25 martie, date la care, în diferite sate din ţară, mai ales în sud şi sud-vest, dar şi în Transilvania şi Bucovina se serbează Dragobetele.

Numele sărbătorii a dat mult de furcă etnologilor. De la derivarea din cuvântul “drag” la cea din numele slav al sărbătorii creştine din 24 februarie, “Găsirea Capului Sfântului Ioan Botezătorul”, de la eroul popular, care este identificat când cu feciorul Babei Dochia, „o fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un june frumos şi nemuritor, care umblă în lume ca şi Sântoaderii şi Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi”, propunerile se mişcă pe un teren larg, ca în toate încercările de a găsi izvorul legendelor populare. Unii etnologi îi caută originea în echivalarea cu Eros şi Cupidon, alţii îl consideră un zeu dac al cărui nume nu a ajuns până la noi.

Sigure sunt numai descrierea acestui personaj – tânăr, frumos, voinic – şi rolul lui de a proteja dragostea şi pe îndrăgostiţi. În credinţele populare, Dragobete este şi ziua împerecherii păsărilor care încep să-şi facă acum cuibul, momentul căpătând astfel şi un sens al celebrării fecundităţii.

La sate, petrecerea de Dragobete era obligatorie. Ea presupunea mersul în pădure pentru a căuta ghiocei şi viorele, culesul ultimei zăpezi pentru a obţine apa pe care fetele o foloseau la spălatul pe cap, în credinţa că vor avea tot anul părul frumos. Dacă printre florile din pădure se aflau şi fragi înfloriţi, aceşti erau strânşi în buchet şi aşezaţi la icoană pentru a servi, printre altele, şi la descântecele de dragoste. La marginea satelor se aprindeau focuri în jurul cărora fetele şi băieţii stăteau de vorbă, iar întoarcerea acasă se transforma, în unele locuri, în “zburătoritul fetelor”. Dacă erau prinse, erau sărutate în mijlocul satului, gest echivalând de multe ori cu logodna, obicei din care s-a născut expresia “Dragobetele sărută fetele”.

De Dragobete nu se lucra, zeul putând fi şi răzbunător. Toată lumea trebuia să fie veselă, bărbaţii nu aveau voie să se certe cu femeile, pentru că le va merge rău tot anul, iar bătrânii ţineau şi ei sărbătoarea pentru a se feri de friguri.

Folosirea cuvântului “dragobete” este atestată de “Micul Dicţionar Academic”, la 1774. Oricum sărbătoarea, celebrată în preajma echinocţiului de primăvară, face parte din ritualurile legate de fecunditate şi de renaşterea naturii, accentul fiind deplasat în timp asupra dragostrei dintre oameni, deşi ţăranii au o grijă sporită în această zi de animale şi de păsările cerului, menită să asigure prosperitatea şi fertilitatea.

De Dragobete iubeşte româneşte

De la horele tinerilor îmbrăcaţi în straie de sărbătoare la petreceri date în casa unei fete din satul natal sau din cel vecin, de la declararea dragostei în public la legarea frăţiilor de cruce între băieţi sau între fete, de la obiceiul femeilor de a atinge un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase în timpul anului, la interdicţia de a sacrifica animale în ziua de Dragobete, toate trebuiau respectate pentru găsirea şi dăinuirea dragostei.

Patron al bunei dispoziţii, al celebrării dragostei “în limitele unei morale desăvârşite”, Dragobete, numit şi „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de primăvară”, „logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”, patrona şi ziua în care fetele se acuzau reciproc de vrăji menite să atragă iubiţii celorlalte. Ziua de Dragobete are toate caracteristicile unei sărbători premaritale, „o zi frumoasă pentru băieţii şi fetele mari, dar şi pentru bărbaţii şi femeile tinere”.

Uitat pentru o vreme, odată cu multe dintre tradiţiile populare, zeul autohton al dragostei cunoaşte o reînviere datorită adoptării recente a “rivalului” său, occidentalul “Valentine’s Day”.

Cântece, dansuri şi leacuri de iubire

Expoziţia de fotografie Dragobetele sărută fetele

O serie de manifestări sunt organizate şi anul acesta în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară în onoarea Dragobetelui.

La Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” vă aşteapă astăzi un program dedicat “Sărbătorii tinereţii” şi începutului de primăvară.

În Sala ”Gheorghe Focşa” este deschisă expoziţia de fotografie „Dragobetele sărută fetele”, organizată în colaborare cu Asociaţia “Bucureştiul Meu Drag”. Actorul Alexandru Nicolae Mihai îi învaţă pe vizitatori “Descântecul de Dragobete”, iar grupul de datini şi obiceiuri “Cucii”, din comuna Brăneşti, anunţă cu surle şi trâmbiţe că ei sunt “Vestitorii primăverii” şi că doar atinşi de toiegele lor aducătoare de noroc, veţi fi feriţi de ghinion tot anul. Interpreţii de muzică populară Alin Suceveanu, Andreea Chisăliţă, Loredana Streche, Narcisa Băleanu, Raluca Constanţa Burcea, Iulia Mihai, Alexandru Pătraşcu, Cornelia Tihon şi Daniel Bădoi, dau tonul la “Hora cântecului vesel”.

În sfârşit, Editura “Paideia” propune “Dragostea în bucate”, iar trupa “HARA” va aduce zâmbetul pe buze cu melodii de demult, sau de acum, îmbinând genuri muzicale precum folclorul românesc, medieval şi pop.

La “Muzeul Ţăranului Român”, Dragobetele este celebrat printr-un “Târg cu meşteri şi produse tradiţionale”. Expun meşteri populari şi creatori de artă tradiţională. Vizitatorii pot alege între obiecte din lemn sau ceramică, din piele sau os, ii sau icoane, bijuterii şi mărţişoare.

Pentru colecţionari se află în târg antichităţi ţărăneşti şi mobilier vechi, costume populare autentice şi nenumărate alte obiecte încărcate de istorie.

Fotografie veche de Dragobete

În această seară, la ora 20.00, “Green Hours I T I N E R A N T” vă invită la Berăria Hanul cu Tei, la un concert cu titlul “Cineva mă iubeşte” (“Somebody loves me”), o întâlnire cu Mircea Tiberian şi NadiaTrohin & friends (Liviu Negru – ghitară şi Michael Acker – contrabas).

Veţi putea asculta una dintre cele mai cunoscute piese scrise de George Gershwin, care dă titlul acestui concert. Nu întâmplător, desigur, un titlu despre iubire.

Mai puţin legată aparent de Dragobete, astăzi, la ora 17.00, la Librăria “Humanitas” de la Cişmigiu, într-o “Seară Vintage”, Georgeta Filitti, Dan C. Mihăilescu, Tiberiu Avramescu şi Edmond Niculuşcă vor vorbi despre “Bucureştii de altădată” (vol. I), de Constantin Bacalbaşa (1871–1877).

Dragobetele la Muzeul Satului

Primul volum al “Bucureştilor de altădată”, al cărui text integral vede pentru întâia oară lumina tiparului după aproape 90 de ani de la apariţia ediţiei princeps, reuneşte amintirile lui Constantin Bacalbaşa din anii 1871 şi zugrăveşte probabil unul dintre cele mai amănunţite, mai interesante şi mai pline de culoare tablouri ale vieţii bucureştene din primii ani ai domniei lui Carol I şi din vremea Războiului de Independenţă. Sunt puse sub lupă mai cu seamă evenimentele vieţii politice a Capitalei – lupte pentru putere, şantaje, intrigi, răzbunări – şi ecourile lor în presa vremii, dar şi spectacolul pitoresc al vieţii mondene, în anecdote uitate sau de-a dreptul necunoscute.

„Preocuparea mea de căpetenie a fost să fiu nepărtinitor şi veridic. Stilul m-am silit să reprezinte felul în care vorbesc: simplu, limpede, precis şi fără înflorituri. Am scris pentru ca să informez şi pentru ca lumea să mă înţeleagă. A doua preocupare mi-a fost să nu spun neadevăruri. Negreşit, nu am pretenţiunea să fi înregistrat toate faptele petrecute de la 1870 la 1914, fără să fi uitat pe unele. Memoria unui om, chiar completată cu consultări ulterioare de documente ale vremurilor, are slăbiciunile ei fireşti. De aceea previu că lipsuri trebuie să fie în volumul pe care îl pun acum sub ochii cititorului, neadevăruri însă nu. Faptele, câte le-am înregistrat, mi le-a pus la îndemână numai memoria, dar actele autentice, cât şi stabilizarea cronologică mi le-au procurat colecţiile ziarelor din răstimpul acestor 55 de ani. Nici o îndoială, deci, asupra veracităţii. Sunt un povestitor. Astfel n-am avut altă grijă decât să scriu adevărul asupra trecutului, fiind cât mai complet despre fapte şi cât mai nepărtinitor despre oameni“, mărturisea Constantin Bacalbaşa.

Mircea Tiberian şi Nadia Trohin

Mâine, chiar în ziua de Dragobete, “Godot Cafe Teatru” vă propune spectacolul „Te iubesc! Te iubesc?”, după Dumitru Solomon, pus în scenă de Chris Simion, cu Corina Moise, Dan Radulescu şi Manuela Hărăbor. Un spectacol al companiei “DAYA”.

Un eveniment cu totul special se va desfăşura la “Muzeul Farmaciei” din Cluj. Cu sute de ani în urmă, spiţerii clujeni preparau nu doar leacuri, ci şi poţiuni sau parfumuri care să ajute în dragoste. Anul acesta, clujenii sunt invitaţi să redescopere farmecul acelei epoci chiar în seara de Dragobete!

În 24 februarie este anunţat program special, între orele 19.00 şi 23.00. Toţi vizitatorii vor primi o reţetă a unui „parfum de iubire”, aşa cum se prepara el cu secole în urmă în spiţeria „La Sf. Gheorghe”, în clădirea căreia funcţionează astăzi “Muzeul Farmaciei”.

Ei vor afla detalii despre medicamentele miraculoase de odinioară, precum „praful de nestemate”, despre vechile cărţi de reţete, recipientele preţioase în care se vindeau leacurile, precum şi alte obiecte de patrimoniu, unice prin istoria şi vechimea lor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.