ULTIMA ORA
Drogurile scriitorilor români
Rating:
10 voturi
Autor al unui studiu exploziv, intitulat „Scriitorii români şi narcoticele“, Andrei Oişteanu pregăteşte pentru începutul anului viitor o carte în care dezvoltă tema „narcoticelor la români“.
Nu e vorba doar de subiectul „scriitorii români şi narcoticele“, ci şi de tema mai generală a utilizării narcoticelor în spaţiul carpato-dunărean. Pe această temă am făcut un studiu, din antichitate (cf. Herodot, Strabon şi alţii) până în epoca modernă (secolul al XIX-lea), pe care am reuşit să-l public în 1988. Am păcălit cenzura comunistă folosind în titlu sintagma „plante psihotrope“, în loc de halucinogene. Subiectul era tabu nu numai din cauza constipatelor mentalităţi comuniste, ci şi datorită unui mod inadecvat de abordare. Etnologii români au eludat, de regulă, subiectul administrării drogurilor în societăţile arhaice şi tradiţionale. Mă refer la dificultatea lor de a se detaşa de coordonatele etice ale epocii noastre, o epocă atât de marcată de flagelul toxicomaniei.
De ce o „lectură etică“ a acestui subiect este inadecvată?
Din perspectiva antropologiei culturale, studierea mentalităţilor vechi în funcţie de criterii morale este păguboasă. Cu atât mai mult dacă cercetătorii au în vedere criterii morale contemporane lor şi nu ale mentalităţilor cercetate. Este ca şi cum nu s-ar studia, de pildă, sacrificiile umane practicate de geto-daci, pe motiv că nu e moral să omori oameni. De câţiva ani, în cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române, am extins studiile mele în domeniul utilizării narcoticelor în spaţiul românesc asupra modului în care unii scriitori (vreo 30) s-au raportat faţă de ele, fie în operele lor (literare sau ştiinţifice), fie prin experienţe personale (din raţiuni terapeutice sau în căutarea paradisurilor artificiale).
Care ar fi primii scriitori români despre care există informaţii că s-ar fi drogat?
Aflat la Istanbul, Dimitrie Cantemir a descris modul în care se preparau şi se administrau, acolo, diverse narcotice, mai ales opiu. „La turci - scria el - nu e poet mai ales, nu e savant desăvârşit care să nu întrebuinţeze suc de mac“. Este puţin probabil ca principele moldav să nu fi încercat şi el „suc de mac“, mai ales că dregătorii îl invitau adesea „la ospeţele lor cele turceşti“, cum zice N. Costin. Boierii fanarioţi au introdus acest nărav şi în spaţiul românesc. Despre domnitorul Constantin Racoviţă Cehan, cronicarul scrie: „De atâta era straşnic că mânca afion şi opiuţ dimineaţa şi preste toată ziua se afla tot vesel“. Nicolae Mavrocordat era şi el opiofil, iar Grigore II Ghica Vodă a murit, în 1752, din cauza unei supradoze de opiu. Poetul Daniil Scavin („Daniil cel trist şi mic“, cum îl numea Eminescu) s-a sinucis la Iaşi, în 1837, cu mercur şi opiu. Şi Alexandru Odobescu s-a sinucis, în 1895, cu o supradoză de morfină.
Eminescu şi narcoticele e o conjuncţie care sună, pentru mulţi, a blasfemie. Cât adevăr conţine ea?
Despre Eminescu ştim doar că, în perioada crizei sale neuropsihice, a fost tratat la „Caritas“ de dr. Alexandru Şuţu cu morfină, cloral şi alte substanţe psihotrope. Nu e vorba de „blasfemie“. Iată ce scria G. Călinescu despre acest subiect: „Sub imperiul otrăvii din sânge, Eminescu, delirând, se lăsă în voia halucinaţiilor minţii sale. Poetul petrecu câteva luni de visare dementă euforistică şi viziuni paradiziace, unice clipe de adevărată fericire în viaţa sa zbuciumată“.
Care sunt cei mai spectaculoşi scriitori narcomani?
Nu i-aş numi narcomani, ci narcofili. După părerea lui Adrian Marino, cel care a inaugurat la noi „literatura stupefiantelor“, ca procedeu artistic de factură romantică, a fost Alexandru Macedonski. Influenţat stilistic, dar şi existenţial de Théophile Gautier şi Charles Baudelaire, Macedonski lua pilule de haşiş (vezi nuvela „Visele haşişului“, 1875) şi fuma probabil opiu: „Iar când soseşte-al nopţii miez/ Ce-l urcă-n slava îmbătării,/ Deplin se dă halucinării/ Ce-atunci e singurul său crez,/ Fumându-şi opiumul uitării“ („Rondelul opiumului“, 1920).
Te-ai ocupat mult de toxicomania lui Ion Barbu.
La el este, într-adevăr, vorba de „toxicomanie“. Cazul său este extrem de interesant pentru că poate fi documentat (din scrisori, jurnale, amintiri, articole, poeme). În perioada 1921-1924, în Germania, Barbu a deprins gustul cocainei şi al eterului. Ocazional, el lua droguri împreună cu Tudor Vianu, dar spre deosebire de acesta Ion Barbu a devenit dependent. Cum îşi notează E. Lovinescu în jurnal, Barbu a continuat să se „stupefieze“ şi în Bucureşti, scriind poeme sub influenţa drogurilor (uneori în compania lui Ion Vinea). În august 1924, Barbu intră în criză şi este internat pentru dezintoxicare „la Mărcuţa“. Într-un eseu din 1935, poetul recunoaşte încifrat că Poezia sa se află la mijloc, „strivită“ între Matematică şi Narcoză, care s-au „prelins“ în poezie. Am încercat să-i interpretez unele poeme din această perspectivă. Cel mai spectaculos rezultat l-am obţinut în cazul baladei „Riga Crypto şi lapona Enigel“.
Într-un recent volum despre Mircea Eliade te-ai ocupat şi de experienţele sale narcotice.
Eliade fuma opiu în India, când avea 22-23 de ani. Şi-l procura în China Town din Calcutta. „Simţeam o poftă nebună să las cărţile şi să fumez opium“, nota în jurnal, în 1929. În 1930-1931 fuma canabis indica în ashram-urile cu sihaştrii din nordul Indiei. Pe atunci, Eliade nu mai căuta evadarea în paradisuri artificiale, ca la Calcutta, ci „facilitarea concentrării mentale şi clarificarea meditaţiei“, cum scria el însuşi. În anii ‘40, când era ataşat cultural la ambasada din Lisabona, şi-a tratat o severă depresie psihică luând amfetamine (Pervitin). Unii comentatori (Matei Călinescu, Dan Petrescu) au încercat să interpreteze câteva nuvele fantastice eliadiene („La ţigănci“, „Un om mare“) ca fiind scrise sub influenţa unor halucinogene. Ca istoric al religiilor, Eliade a studiat rolul narcoticelor în cadrul manifestărilor magico-religioase (religii arhaice, şamanism, vrăjitorie).
Afirmi că „deşi au fost unele excepţii, cultura română nu a beneficiat de o literatură propriu-zisă a extazului artificial“. Pe de altă parte, scrii că, în ultima vreme, „curajul de a vorbi despre un viciu tinde să devină o virtute“. Crezi că, în direcţia „literaturii stupefiantelor“, românii au „potenţial“? Crezi că pot recupera scriitorii de astăzi distanţa imensă care îi separă de „tradiţia franceză sau britanică“?
Mircea Cărtărescu a scris în ultimii 20 de ani (în „Levant“, „Orbitor“ etc.) pagini intense de „literatură a stupefiantelor“. În alt registru, mai mulţi scriitori tineri (Alexandru Vakulovski, Dragoş Bucurenci ş.a.) şi-au relatat în romane autobiografice crizele narcotice prin care au trecut. Din altă generaţie, Andrei Codrescu a publicat, de curând, un excelent text confesiv despre experienţele sale cu stupefiante în America perioadei hippie. Dar nu atât pe scriitorii români contemporani îi îndemn să recupereze în zona „literaturii stupefiantelor“, cât pe cei care se ocupă de istoria culturii şi a mentalităţilor. Unele pagini (sau capitole) din istoria literaturii române ar trebui să fie rescrise, ţinându-se cont şi de această perspectivă.
Istoria unei teme
Andrei Oişteanu a abordat pentru prima dată tema utilizării plantelor psihotrope la geto-daci şi români în Revista de Istorie şi Teorie Literară (3-4, 1988). Studiul a fost preluat de publicaţii de antropologie culturală din Franţa şi Belgia. Îmbogăţit, textul a apărut în volumul „Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească“ (Polirom, 2004).
Experienţele narcotice ale lui Mircea Eliade şi preocupările sale istorico-religioase privind utilizarea halucinogenelor în societăţile arhaice în ve-derea provocării extazului au fost tratate de Oişteanu în volumul „Religie, politică şi mit“ (Polirom, 2007).
Studiul a fost publicat şi în engleză şi poloneză. Opt episoade cu titlul „Scriitorii români şi narcoticele“ au apărut în revista „22“ (mai-iunie, 2008).
Un volum, intitulat „Narcotice la români“, va fi publicat de Andrei Oişteanu la Editura Polirom, la începutul anului 2009.
Cele mai utilizate droguri în cultura română
În studiul „Scriitorii români şi narcoticele“, A. Oişteanu scrie despre utilizarea diferitelor droguri: marijuana (Cannabis indica), haşiş, opiu, laudanum, morfină, cocaină, mătrăgună (Atropa belladonna), mescalină (extrasă din cactusul peyotl), măselariţă (Hyoscyamus niger), muscariţă (ciuperca psihedelică Amanita muscaria), eter, cloral, passiflorină, pervitin, ketamină etc.
3 comentarii
Vezi primele comentarii
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.
1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste
2. Să se refere doar la articolul la care postează
3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor
Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
-
Money.ro: Care sunt soluţiile prezidenţiabililor pentru ieşirea din criză. Respectă acestea Acordul cu FMI?
Tema crizei economice i-a antrenat pe Băsescu, Geoană şi Antonescu într-o dispută, la Palatul Parlamentului, în care şeful statului le-a transmis adversarilor politici că propunerilor lor - relaxarea fiscală susţinută de liberal şi subvenţionarea dobânzilor, a social-democratului - nu respectă Acordul cu FMI.
INTERVIU
Satele pustiite, depopulate
Ioan Hosu este doctor în sociologie, lector la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi predă la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării. Este autor al lucrării „Imigranţii rurali din Cluj-Napoca“, publicat în WEB, publicaţia Colegiului Profesional de Sociologie „Max Weber“.Candidatul PNL, Crin Antonescu: „Jocurile nu sunt făcute, Traian Băsescu poate fi învins!“
Va aduce în fruntea ţării un om “din afara găştilor actuale”, un independent, pe Klaus Johannis, va readuce “gesturile simple şi normale” în viaţa de zi cu zi şi va spune unde s-au dus banii de la FMI.Bine că a rămas în Siria!
Fost colonel al Serviciului de Informaţii Externe, dat afară din sistem sub acuzaţii nici până azi confirmate, Ionel Dragomir dezvăluie şi analizează, pentru Cotidianul, mai multe aspecte necunoscute ale implicării preşedintelui Băsescu în răpirea celor trei jurnalişti români şi, ulterior, în eliberarea lui Omar Hayssam şi în fuga acestuia din România.Hilda Peter: „Acum încep să primesc complimente şi pentru rolurile din teatru“
Pentru a face un interviu cu Hilda Peter, interpreta rolului Katalin Varga din pelicula cu acelaşi nume, actriţă nominalizată la Premiul pentru Cel mai promiţător debut la „British Independent Film Awards“, m-am deplasat până la gară. Nu ca să iau trenul spre Cluj, unde lucrează şi locuieşte actriţa, ci ca să bem împreună o cafea cu vreo câteva ore înainte de plecarea ei spre casă. Discuţia noastră a fost atât de intensă încât relaţia ziarist-intervievat s-a diluat foarte repede şi am sfârşit prin a o conduce la tren de parcă eram prietene de când lumea.Maestrul Florin Ghiulbenghian: „Chirovici a pus Masoneria la remorca lui Băsescu!“
Florin Ghiulbenghian este Maestru Venerabil al Lojii Sfinx, al cărei membru este şi Marele Maestru al MLNR, Eugen Ovidiu Chirovici. Fost simpatizant şi membru al PDL, Florin Ghiulbenghian se desparte de orice implicare politică partizană a conducerii MLNR şi doreşte ca membrii acesteia să respecte statutul şi cutumele masonice.Training online
Peste 300 de cursuri online de la SkillSoft.
- Maestrul Florin Ghiulbenghian: „Chirovici a pus Masoneria la remorca lui Băsescu!“
- Mihai Tănăsescu: Bugetari concediaţi sau TVA crescută
- Alexandru Andrieş: Am luat premiul întâi la proiectul “blocului Millennium”
- Prof. dr. Ioanel Sinescu: „Institutul Clinic Fundeni a fost efectiv desfiinţat“
- Cristi Tabără face totul „ca la carte“
- Marsalis: „Publicul nici nu ştie ce ascultă“
- Candidatul PNL, Crin Antonescu: „Jocurile nu sunt făcute, Traian Băsescu poate fi învins!“
- Dr. Nicolae Verga dă speranţe bolnavilor de cancer
- Martin Schulz, liderul Grupului Socialist din PE: România îşi subestimează propriile atuuri europene
- Premierul Vlad Filat: „Neutralitatea Republicii Moldova nu este opţiunea mea“
- Dr. Nicolae Verga dă speranţe bolnavilor de cancer
- Maestrul Florin Ghiulbenghian: „Chirovici a pus Masoneria la remorca lui Băsescu!“
- Prof. dr. Ioanel Sinescu: „Institutul Clinic Fundeni a fost efectiv desfiinţat“
- Cristian Mandeal: „Nu vreau să-mi apăr manageriatul cu CV-ul meu de dirijor“
- Candidatul PNL, Crin Antonescu: „Jocurile nu sunt făcute, Traian Băsescu poate fi învins!“
- Hilda Peter: „Acum încep să primesc complimente şi pentru rolurile din teatru“
- Răzvan Mazilu, dansator şi coregraf: „Publicul trebuie să nu se mai lase păcălit de orice şuşă“
- Mihai Tănăsescu: Bugetari concediaţi sau TVA crescută
- Alexandru Andrieş: Am luat premiul întâi la proiectul “blocului Millennium”
- Marsalis: „Publicul nici nu ştie ce ascultă“
- Candidatul PNL, Crin Antonescu: „Jocurile nu sunt făcute, Traian Băsescu poate fi învins!“
- Maestrul Florin Ghiulbenghian: „Chirovici a pus Masoneria la remorca lui Băsescu!“
- Marsalis: „Publicul nici nu ştie ce ascultă“
- Hilda Peter: „Acum încep să primesc complimente şi pentru rolurile din teatru“
- Cristi Tabără face totul „ca la carte“
- Martin Schulz, liderul Grupului Socialist din PE: România îşi subestimează propriile atuuri europene
- Prof. dr. Ioanel Sinescu: „Institutul Clinic Fundeni a fost efectiv desfiinţat“
- Mihai Tănăsescu: Bugetari concediaţi sau TVA crescută
- Satele pustiite, depopulate
- Bine că a rămas în Siria!
Campaniile Cotidianul: Stop fraudării alegerilor!
18 Noi 2009 4 comentarii
Pe zi ce trece, semnalele privind posibilitatea fraudării alegerilor sunt tot mai multe. Cotidianul vă prezintă principalele pericole care ar putea influenţa voinţa electoratului. Scrisoare deschisă către preşedintele CE: România în pericol!
01 Noi 2009 43 comentarii
Stimate domnule José Manuel Barroso! Procesul electoral din România evoluează ameninţător! O ţară care, în mai puţin de 10 luni, a angajat credite de 20 de miliarde de euro se epuizează doar în discuţii despre diminuarea Parlamentului! Un mandat prezidenţial plin de scandaluri şi proiecte eşuate este astfel mascat de o consultare a electoratului pe un cu totul alt subiect. Şeful statului desfăşoară o campanie furibundă împotriva principalei puteri democratice, Parlamentul, încercând ca prin minimalizarea acestuia să câştige încă un mandat de preşedinte. Copiii spun lucruri.... electorale: "La revedere, nenea Băsescu!" (video)
13 Noi 2009 2 comentarii
O dată cu apropierea zilei alegerilor prezidenţiale, campania electorală devine din ce în ce mai agresivă, iar clipurile electorale sunt pline de mesaje menite să strice imaginea contracandidaţilor. Aproape la fiecare oră pe Internet apar parodii cu principalii candidaţi, iar, din păcate, în aceste jocuri sunt folosiţi şi minori.
Publicitate
GHID CULTURAL DE CALATORIE
Vrem sa alcatuim un ghid cultural pe baza povestilor voastre despre ce spatii culturale ati vizitat sau la ce evenimente ati participat, asa ca va invitam sa trimiteti amintirile voastre aici. Noi le vom publica pe blogul turistilor de elita: travel.blog.cotidianul.ro, iar cele mai bune dintre ele vor aparea in editiile tiparite ale ziarului Cotidianul si vor putea castiga intreaga colectie de carti "Cele mai iubite orase".
Vremea
Cer variabil si ploaie
max: 16 C
min: 0 C
-
-
Servicii si e-Commerce
-
Shops:
-