La finalul săptămânii trecute, în mijlocul protestelor și al scandalului juridic iscat de decretul prezidențial ce interzice temporar imigrația din câteva state musulmane, o trăsătură de condei a președintelui Donald Trump a deschis calea spre modificări mult mai profunde în Statele Unite. Criticii cei mai duri ai lui Trump pot spune că lumea nu va ieși din case pentru a protesta față de decretul prin care se modifică legea Dodd-Frank, ci va ieși în stradă pentru că, în timp, va rămâne fără locuințe.
Legea Dodd-Frank este unul dintre reperele președinției Obama, a intrat în vigoare în 2010 și a reformat industria bancară americană pentru a împiedica repetarea crizei financiare ce a lovit țara în 2008. Legea impune verificări peste verificări pentru băncile mici și un regim draconic pentru cele cu active de peste 50 de miliarde de dolari. În plus, această lege a dus la apariția Oficiului pentru Protecția Consumatorilor de Servicii Financiare, menit să-i ferească pe americani de clauze abuzive și produse financiare cu grad mare de risc. Legea aceasta aruncă o rază de lumină în sistemul bancar, pentru ca statul să poată observa, spre exemplu, dacă băncile nu pariază cumva chiar împotriva clienților lor. Desigur, această legislație nu a fost bine primită de bănci, care și-au văzut reduse operațiunile de creditare și profiturile.
Președintele de pe Wall Street
Președintele Trump a semnat decretul cu pricina înconjurat de fostul număr doi al băncii Goldman Sachs, Gary Cohn, acum consilierul său pe probleme economice, și de Steven Mnuchin, un alt colaborator al Goldman Sachs, acum șef al Departamentului Trezoreriei. Trump a semnat decretul după discuții cu președintele băncii JPMorgan și cu președinții fondului de investiții cu capital de risc Blackstone și ai firmei de investiții BlackRock. „Am prieteni care fac afaceri și care nu pot împrumuta bani, pentru că băncile nu le permit din cauza legii Dodd-Frank“, spune Trump. „Avem cele mai bune și cele mai capitalizate bănci din lume și ar trebui să le folosim în avantajul nostru. Pe de altă parte, avem și cel mai reglementat și cel mai împovărat sistem bancar din lume“, spune consilierul Gary Cohn. El adaugă că impozitul pentru firmele americane este foarte mare, de 35%, față de media Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare, de 23%. „Scopul este reducerea taxelor la cel mai mic nivel posibil“, mai spune Cohn.
Profit cu orice preț
Criticii președintelui Trump sunt de acord că reglementările introduse de fosta administrație au redus profiturile băncilor americane. Dar, susțin ei, acestea au devenit mai stabile și au trecut fără probleme peste șocul reducerii prețului petrolului, spre exemplu. Cât despre restricțiile de creditare, fostul congresman Barney Frank, unul dintre autorii legii, spune că aceasta este o invenție. „Nu sunt restricții de creditare. Sunt restricții pentru manipularea produselor financiare derivate. Mi-e teamă că acum ne vom întoarce la vremurile în care instituțiile financiare umăreau profitul pe termen scurt și ajungeau în situația în care nu-și mai puteau plăti datoriile și astfel am ajunge din nou la o criză“, spune Frank. Fostul congresman speră însă că Senatul se va opune legii lui Trump. „Nu cred că va aduna 60 de voturi în Senat. În cazul acesta, cred că Trump va numi funcționari care pur și simplu nu vor aplica legea Frank-Dodd.“
Spre un nou 9/11 financiar?
Statele Unite au trecut prin două mari dezastre la acest început de secol: atentatele din 2001 și criza financiară din 2008. Reacția la tragedia din New York a fost inițierea unor operațiuni militare americane în întreaga lume și extinderea supravegherii exercitate de serviciile de informații asupra propriilor cetățeni. Reacția la criza financiară a fost împovărarea contribuabililor americani cu mii de miliarde de dolari, iar legea Dodd-Frank a întărit supravegherea statului.
Lipsa supravegherii frontierelor și a sistemului financiar au fost cauzele principale ale acestor două dezastre americane. Se pare însă că, în timp ce se expune unui război cu justiția americană pentru a închide frontierele în fața imigranților, președintele Trump vrea să redeschidă larg frontierele financiare în fața riscurilor care au dus la criza din 2008. Ca și în cazul decretului antiimigrație, el va întâmpina rezistență din partea funcționarilor federali numiți de fosta administrație: președinta Federal Reserve, Janet Yellen, mai are un an de mandat, iar șeful Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Financiari are încă 18 luni de mandat. Este suficient pentru un nou război cu administrația Donald Trump.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.