După Kosovo, consilierul american al lui Ponta e interesat de minerit în România

Compania americană United Global Resources (UGR), al cărei preşedinte şi co-fondator este generalul Wesley Clark, consilier onorific al premierului Victor Ponta, este interesată să investească în reluarea activităţii miniere la Remin Baia Mare, aflată în insolvenţă.

Remin şi-a întrerupt defintiv activitatea în 2006, iar din 2009 se află în insolvenţă. Înainte de 1989, compania a avut chiar şi 30.000 de angajaţi, scrie MEDIAFAX. În luna mai, toate depozitele de pirită auriferă ale Remin au fost cumpărate pentru 53,1 milioane de dolari de traderul elveţian de metale şi minereuri Werco Trade.

Pe lângă UGR, mai sunt interesate să participe la finanţarea Remin şi companiile Glencore (Elveţia), Romaltyn, African Consolidated Resources şi New Mineral Procesing, a declarat agenţiei MEDIAFAX preşedintele Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Adrian Volintiru.

United Global Resources (UGR) oferă servicii financiare şi consultanţă strategică atât pentru Statele Unite ale Americii şi companii internaţionale. Prin intermediul uneia din subsidiarele sale, UGR îşi îndreaptă serviciile înspre domenii precum energia, resursele naturale sau tehnologie, potrivit detaliilor de pe pagina de internet a companiei. Fostul comandant NATO, Wesley Clark, deţine funcţia de Chief Executive Officer la UGR LLC, subsidiară a firmei mamă United Global Resources, conform datelor prezentate pe site-ul companiei.

Cum a ajuns presedintele UGR, Wesley Clark, consilier onorific al premierului Romaniei este foarte simplu, dacă ne luăm după o declarație a lui Victor Ponta, făcută chiar în toiul ”loviturii de stat” din 2012. În iulie 2012, după ce s-a întors dintr-o vizită la Viena, Ponta a anuntat ca şi-a găsit un consilier pe probleme strategice: „Printr-o cunoştinţă comună, a fost un noroc extraordinar, ne-am întâlnit şi astăzi a venit în România. Este o mare oportunitate, generalul Clark este un extraordinar economist, este implicat la nivelulcel mai înalt în strategii economice, este un om pe care oricine l-ar vrea, iar un prim-ministru nu ar rata o asemenea ocazie. I-am promis că vom rezolva rapid criza politică şi că vom avea în continuare o justiţie independentă”.

Generalul american Wesley Clark a fost comandant al forţelor NATO din Europa în timpul războiului din Kosovo. După încheierea carierei militare, Clark a cochetat cu politica şi a candidat la primarele democrate pentru Casa Albă, o campanie sponsorizată de George Soros. A eşuat, însă s-a lansat în afaceri în domeniul extractiv şi energetic în Balcani. Clark conduce corporaţia energetică canadiană (din nou canadiană) Envidity. Generalul businessman a cerut autorităţilor kosovare o licenţă pentru exploatarea rezervelor de cărbune din Kosovo, unde vrea să obţină combustibili sintetici. Cercul se închide în Balcani, unde a început să investească şi Benny Steinmetz, unul dintre marii actionari de la Gabriel Resources si un dusman declarat al lui George Soros.

Compania elvețiană Glencore a încercat să participe la privatizarea Cupru Min, însă nu a reușit să depună la timp actele cerute în anunțul de intenție.Să ne amintin de guvernul Mihai Răzvan Ungureanu și al său ministru al Economiei, Lucian Bode. Aceasta a fost perioada în care o firmă canadiană obscură, Roman Copper, a câștigat licitația pentru Cupru Min, care deține zăcământul de la Roșia Poieni, 60% din rezervele de cupru ale României. Compania a câștigat licitația, cu 200 de milioane de euro, dar a refuzat să achite la termen preţul pentru acţiuni și să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu. Procesul a eșuat, însă să ne amintim că Traian Basescu i-a trasat noului ministru Andrei Gerea sarcina: Cupru Min și Oltchim.

La început de septembrie 2013, ministrul Varuja Vosganian anunța că în cursa pentru atragerea de investiţii la S.C. Cupru Min S.A Abrud se afla trei companii, anume Yildirim Holding Inc. (Turcia), Trafigura (Olanda) şi aceeași perseverentă Glencore (Elveţia).

Potrivit Bursa.ro, Romaltyn Mining este controlată de fostul premier al Republicii Moldova, Ion Sturza, un prenier cunoscut pentru deschiderea robinetului privatizărilor în țara sa (1999-2000). Sturza a fost președinte-director general al Rompetrol Moldova începând din 2002. A părăsit compania în 2009, după ce a jucat un rol esențial în cumpărarea companiei lui Dinu Patriciu de către KazMunayGas, în calitate de director general adjunct. Businessmanul-premier de la Chișinău, cel sub care fostul premier Vlad Filat a prosperat, având portofoliul privatizării, pare un specialist în spațiul ex-sovietic, căci Romaltyn Mining a fost preluată de el de la Mihail Prohorov, fost prezidențiabil în Federația Rusă și unul dintre magnații aurului din aceast stat. O parte dintre actiuni aparțin unei firme din Kazahstan, țară cu Sturza are bune relații, iar România are acorduri de colaborare privind cooperarea economică, promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi capital.

Bursa.ro. scrie ca o altă companie interesată de Remin Baia Mare este New Mineral Procesing, înfiinţată de omul de afaceri constănţean, Liviu Bamburic, în 2010. potrivit datelor din Monitorul Oficial numărul 3885/9.09.2010, New Mineral Procesing are nu mai puţin de nouă asociaţi, cele mai multe acţiuni fiind deţinute însă de Liviu Bamburic, care este şi membru fondator, cu 72%.

Ultima companie interesată de Remin este African Consolidated Resources, reprezentată în România de către Andrew Prelea şi Gabriela Dobrotă, aceasta din urmă a fost director la combinatul chimico-metalurgic Phoenix şi ulterior director la SC Energo-Mineral Baia Mare, companie care a avut un parteneriat cu Roşia Poieni, scrie Bursa.ro.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.