Se vede de la o poştă că MCV-ul este, pentru a nu ştiu cîta oară, redactat cu pixuri ”Flaro” de către sufleuri antrenaţi în fosele (se poate citi chiar ”haznalele!”) jocurilor de putere şi de culise dîmboviţene care şi-au arondat care victimele, care călăii, după culoarea ochilor, după stelele, încă necăzătoare, de pe umeri ori numai după povara datoriilor şi-a promisiunilor ferme de ”mucles”! Şi tot de la o poştă se văd partipriurile şi comenzile după felul foarte exact şi explicit în care s-au identificat ţapii ispăşitori, vinovaţii eşecurilor globale: cîţiva senatori şi deputaţi cu nume şi prenume, precum şi Parlamentul în ansamblul său. Cît despre justiţie, ehei, despre justiţie se vorbeşte numai de bine, deşi, cineva maliţios ar putea să observe că se vorbeşte de bine cam în sensul în care, de obicei, se vorbeşte la căpătîiul mortului. Iar observaţia n-ar fi, deloc, exagerată cîtă vreme îşi are izvorul în realităţi judiciare care frizează absurdul, complicitatea, reaua credinţă şi ticăloşia ajunse la scadenţa strigătului la cer colectiv.
Da, justiţia e sublimă, dar dacă n-o priveşti, cumva, cu ochelari de cal, nu se poate să nu vezi cum marii devalizatori ai avuţiei naţionale sînt lăsaţi să zburde în voie pe maidanul politichiei româneşti pe care, tot ei, au adus-o la statutul unei mahalale imunde.
Da, justiţia e sublimă, dar nu-ţi trebuie vreo lunetă ca să observi cum dosare grele, cu prejudicii imense care au adus atingere siguranţei naţionale, sînt lăsate să mucegăiască, în speranţa că, măcar vreodată, vor ajunge, nu în instanţă, ci la ”Penicilina” Iaşi.
Da, justiţia e sublimă, dar cazului Rarinca i s-a pus surdină aici şi nici n-a fost măcar şoptit în urechile, şi aşa, surde, ale Europei.
Da, justiţia din România este sublimă şi eficientă în faţa agenţiilor de presă şi a camerelor tv, timp în care:
– Sorin Oprescu s-a întors la spital să-şi desăvîrşească mediocritatea de chirurg şi să livreze materie primă administraţiei cimitirelor, de unde picau şi tainul şi şpaga!
– Vanghelie bate şi el la porţile eliberării, se visează om al muncii şi, nici mai mult, nici mai puţin, director de multinaţională!
– Elena Udrea, liberă pe cît de libertină, patinează, face piruete şi instrucţie cu noi despre statul de drept pe sticla televiziunilor, în avantpremiera campaniei electorale unde, nu ne mai miră nimic, e posibil s-o vedem prim-solistă a circului pmp!
Da, justiţia e ”sublimă”, iar MCV-ul, devenit un instrument inutil, un măr otrăvit trimis de bătrîna cotoroanţă Europa în mîinile unor adrisanţi năuci. Un măr otrăvit, numai bun să muşte din el naivii, proştii, orbii cu vederea intactă şi, din nou, poate, Albă ca Zăpada!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.