E-mailul care a dat de gol GlaxoSmithKline

GlaxoSmithKline, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, se confruntă cu acuzaţii grave de dare de mită către medici români specializaţi în oncologie. Acestea vin la doar un an după ce a primit o amendă de aproape 483 milioane de dolari pentru corupţie în China. Conform unui mail intern văzut de Reuters, medicii erau plătiţi pentru diferite discursuri de promovare a medicamentelor oncologice. GSK ar fi plătit sute de medici români între 2009 şi 2012 pentru prescrierea medicamentelor sale, inclusiv tratamentele pentru prostată Avodart şi Duodart, dar şi Requip pentru Parkinson.

Conform sursei, trei reprezentanţi medicali din şase au ţinut un singur discurs, deşi eu au fost plătiţi pentru mai multe. De asemenea, ceilalţi trei, inclusiv cel care a fost cel mai bine plătit, nu a ţinut niciun discurs. În plus, GSK a oferit medicilor mai multe călătorii exotice şi a făcut plăţi către aceştia sub pretextul participării la consiliile consultative.

După apariţia scandalului, în care mai sunt implicate alte companii farma, GSK a spus într-un comunicat că va examina toate acuzaţiile făcute de DNA şi că perioada investigată este de dinainte de anul 2013, atunci când a decis să nu mai plătească medici pentru a vorbi în numele companiei sau pentru a participa la conferinţe internaţionale. “Primim scrisori de acest gen din când în când. Salutăm şi sprijinim posibilitatea ca oamenii să vorbească dacă au dubii. Uneori găsim unele lucruri şi acţionăm în consecinţă, alteori descoperirile noastre nu fundamentează problemele ridicate”, se arată într-un comunicat al GSK.

Scandalul din China, care a implicat presupuse luări de mită totalizând sute de milioane de dolari, a lovit vânzările GSK în această ţară, deşi CEO al companiei Andrew Witty, raportând miercuri rezultate trimestriale, a declarat că afacerile din China sunt în curs de stabilizare.

Expeditorul e-mailului din România a declarat că conţinutul acestuia va fi trimis Departamentului Justiţiei Statelor Unite şi Comisiei pentru Securitate şi Schimb (SEC, Securities and Exchange Commission, aparţinând preşedintelui SUA n.r.), care investighează GSK pentru posibile încălcări ale Foreign Corrupt Practices Act (Legea privind practicile de corupţie în străinătate).
GlaxoSmithKline derulează afaceri globale de 29,5 miliarde de dolari iar în România business-ul se ridică la 514 milioane de lei şi profitul e de 27,8 milioane de lei.

Primii trei mari vânzători de medicamente din lume, dar şi alţi câţiva jucători prezenţi în top 25 mondial se găsesc pe lista companiilor implicate în recomensarea unor medici oncologi cu vacanţe de lux, pentru care doctorii să prescrie preferenţial anumite medicamente. Potrivit unor surse judiciare, 11 societăţi se află în atenţia procurorilor DNA. Printre aceste se află subsidiara locală a liderului unu mondial, Novartis, cea a celui de-al doilea mare producător global, Pfizer, şi compania Roche, aflată pe locul trei în lume la producţia de mediamente. Lista mai cuprinde: Actavis (locul 20 în lume), Teva Pharmaceuticals (locul 13), Alvogen România – producător de medicamente, Sandoz Pharma Services – companie farmaceutică, GlaxoSmithKline (locul 7), Egis International, Romastru Trading (distribuitor de medicamente) şi Glenmark Pharmaceuticals.

Conform surselor, Actavis şi Roche au derulat o activitate coordonată în scopul prescrierii cu predilecţie a produselor acestor companii pentru maximizarea vânzărilor/profitului, de către Dan Zamonea, fost director general la Roche România, Lucuţă Teodor, fost director economic la Roche România SRL, Ivan Dan, director general la Actavis SRL.

Dan Zamonea, care a ocupat această poziţie timp de 14 ani, şi-a dat demisia la începutul anului, în luna ianuarie. Conform Ziarului Financiar, Zamonea a fost cel mai longeviv manager al unei multinaţionale prezente pe piaţa locală. El a fost recrutat de către Roche în 2001 pentru poziţia de country manager, după ce anterior lucrase în cadrul Warner Lambert (companie de medicamente achiziţionată de Pfizer), unde a fost export market manager în cadrul diviziei de OTC-uri (medicamente care se eliberează fără prescripţie). În timpul în care a fost directorul general al Roche, compania a urcat pe primul loc în topul celor mai mari jucători din industria farmaceutică locală, devenind prima companie care ocupă această poziţie deşi nu are producţie.

Tot în ianuarie, din conducerea Roche România a plecat şi Teodor Lucuţă, director financiar al companiei la acea vreme.

Dan Ivan conduce Actavis de patru ani. El este unul dintre veteranii industriei locale de medicamente şi a preluat conducerea companiei în noiembrie 2011, după o experienţă de 16 ani în cadrul Sanofi, actualul lider al pieţei de medicamente din România. După venirea lui Ivan la cârma companiei, Actavis, care se concentra pe produse din domeniul tratamentului pentru cancer (datorită portofoliului pe care l-a preluat odată cu achiziţia Sindan, cel mai mare producător de oncologie din Europa de Est), a început să-şi dezvolte vânzările de medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală (aşa-numitele OTC-uri, over the counter), dar şi alte clase terapeutice cum ar fi produsele pentru sistemul nervos central, cardiovascular şi respirator (aici intrând şi unele antibiotice), scrie ZF.

Giganţii mondiali derulează afaceri de peste 40 miliarde de dolari anual. În România, cea mai mare cifră de afaceri a scos-o Roche, peste un miliard de lei, în 2013, iar cel mai mare profit a fost înregistrat de Pfizer.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4533 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.