În R. Moldova se vorbește începând de astăzi, în mod oficial, limba română. Curtea Constituţională a decis că textul din declarația de independență prevalează textului din Constituție, transmite UNIMEDIA. Astfel, limba română este limba de stat a R. Moldova, deoarece acesta este termenul precizat în Declarația de Independență a țării. Decizia a fost anunțată de către președintele CC, Alexandru Tănase.
„Curtea Constituțională hotărăște: 1. În sensul preambulului Constituției, declarația de independență a R. Moldova face corp comun cu Constituția. 2. În cazul existenței unor divergențe între textul declarației de independență și textul Constituției, textul primar al declarației de independență prevalează. Prezenta hotărâre este definitvă, nu poate fi suspusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova”, se spune în textul hotărârii.
În acest moment, în Constituția R. Moldova este menționat că limba oficială a țării ar fi „moldoveneasca”.
Deputatul liberal-reformator Ana Guțu a apelat, in martie 2013, la Curtea Constitutionala pentru interpretarea articolului 13 din Legea Supremă, solicitând verificarea posibilității de echivalare a sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu expresia „limba română”.
Cea de-a doua sesizare la CC a fost depusă de Partidul Liberal. Autorii solicită magistraților să spună care este denumirea corectă a limbii de stat – limba română sau limba moldovenească, reieșind din preambulul Constituției în corelare cu Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Ana Guțu a argumentat poziția sa prin caracterul științific nul al articolului. „Sintagma „limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine” nu se regăsește nici întro definiție științifică în sursele lingvistice de autoritate, această sintagmă poate fi explicată doar din punct de vedere politic și conjunctural, deoarece în 1994 când a fost adoptată Constituția RM, majoritatea parlamentară agraro-comunistă denota un nivel rudimentar de intelectualism (să ne amintim că pentru elita politică aflată la guvernare în acea perioadă circumferința avea 380 grade, Moldova ocupa un glob pămânesc întreg, iar cuvântul „speaker” provinea de la cuvântul „spic”)”, a scris deputatul într-o postare.
Potrivit sursei „gafa monumentală”, s-a transformat în „normă constituționlă”.
„În același timp, din momentul tranșării problemei de către Curtea Constituțională va fi posibilă adoptarea unei noi legi cu privire la politicile lingvistice, iar sintagma „limba română” să nu mai constituie obiect de manipulare pentru politicienii de stânga”, a precizat membrul Partidului Liberal Reformator din Moldova.
Ana Gutu a devenit, în 1996, decan al Facultăţii de Limbi Străine ULIM, în 2000 – vicerector pentru relaţii internaţionale, în 2003 – vicerector pentru studii, iar din 2005 deţine funcţia de prim-vicerector ULIM. În 2008 intră în Partidul Liberal, iar în 2009 devine deputată în Parlament pe listele acestui partid. Din 2008 până în 2011 este preşedinta Comitetului de Pilotaj al Consiliului Rectorilor Universităţilor Francofone din Europa Centrală şi de Est.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.