Echipe de tradiţie din fotbalul românesc se zbat în ligile inferioare sau au fost desfiinţate

Mai bine de 15 echipe cu „vechi ştate” în prima ligă din România, printre care ASA Târgu-Mureş, Corvinul Hunedoara, Poli Timişoara, Progresul Bucureşti, Jiul Petroşani sau Inter Sibiu, au ajuns acum să se zbată în ligile a treia şi a patra, viitorul nefiind unul prea roz pentru acestea.

Perioada de după 1989 a făcut ca grupările cu multe sezoane în prima ligă să se confrunte cu probleme financiare, unele ajungând în ligile a treia sau a patra, iar altele să se desfiinţeze, se arată într-o analiză a Mediafax. Lipsite de sprijinul financiar al autorităţilor locale sau al instituţiilor de care aparţineau, acestea nu au reuşit să supravieţuiască în fotbalul românesc.

Corvinul Hunedoara a fost fondat în 1921, iar în 2008 s-au tras obloanele la acest club de tradiţie din fotbalul românesc. Gruparea hunedoreană a disputat 17 sezoane în prima ligă, cele mai bune rezultate fiind obţinute în sezoanele 1981/1982 şi 1985/1986, când a terminat campionatul pe poziţia a treia, respectiv a cincea.

În prezent, palmaresul clubului este deţinut de către Mircea Alic, care a reafiliat clubul la FRF, cu titlu provizoriu, pentru ca acesta să poată recupera banii rezultaţi din urma transferului portarului Bogdan Lobonţ de la Rapid la Ajax Amsterdam şi de la Dinamo la AS Roma. Corvinul Hunedoara are de recuperat cel puţin un milion de euro de la Rapid pentru transferul lui Lobonţ şi de primit grila de formare pentru Bogdan Lobonţ, în urma transferului la AS Roma.

Printre jucătorii exponenţiali ai Corvinului s-au numărat Michael Klein, Ioan Andone, Mircea Rednic, Mircea Lucescu, Florea Dumitrache, Radu Nunweiller, Romulus Gabor, Dorin Mateuţ sau Bogdan Lobonţ.

„Vom porni la drum când ne vom putea baza pe o finanţare serioasă, care să facă cinste acestui club. Va trebui să construim cărămidă cu cărămidă şi cu un buget corespunzător sunt convins că, în cinci ani de la revenirea în competiţii, Corvinul va fi din nou un club puternic”, declara Mircea Alic pentru site-ul suporterilor Corvinului.

Jiul Petroşani deţine al şaselea stadion din România ca număr de locuri, circa 25.000 (15.000 pe scaune), acesta fiind singurul din România cu ambele tribune acoperite complet. În prima ligă, hunedorenii de la Jiul au disputat 41 de sezoane în istoria de 92 de ani a clubului. Din cauza problemelor financiare cu care s-a confruntat patronul Alin Simota, Jiul nu a fost programată de două ori în acest sezon al Ligii a II-a şi a fost retrogradată în Liga a IV-a, iar în prezent negociază cumpărarea unui loc în Liga a III-a. Datoriile clubului se ridică la aproximativ 130.000 de euro.

Singurul trofeu câştigat de Jiul Petroşani este Cupa României, în sezonul 1973/1974, după o finală împotriva formaţiei Politehnica Timişoara.

Cele mai bune rezultate au fost un loc doi, în sezonul 1928, când Jiul a pierdut finala în faţa formaţiei Colţea Braşov, şi un loc cinci în sezonul 1976/1977. Patronul „minerilor”, Alin Simota, doreşte să înceapă un nou drum alături de jucătorii născuţi în 1992, pregătiţi de Sorin Henzel. Generaţia 1992 va evolua la prima echipă, Simota intenţionând să obţină performanţe după ce echipa va căpăta suficientă experienţă.

Înfiinţată la 11 august 1964, Asociaţia Sportivă a Armatei (ASA) Târgu-Mureş a evoluat 21 de ani în primul eşalon, obţinând chiar un titlu de vicecampioană, în sezonul 1974/1975, şi un loc trei în sezonul următor. De asemenea, ASA a participat de trei ori şi în Cupa UEFA, fiind eliminată de fiecare dată încă din primul tur. La 1 iunie 2005, ASA s-a desfiinţat din cauza problemelor financiare, succesoarele echipei fiind ACS Maris Târgu-Mureş din 2005, şi FC ASA Unirea Ungheni din 2008. Cel mai cunoscut jucător care a evoluat pentru ASA este fostul selecţioner Ladislau Boloni.

Progresul Bucureşti (FC Naţional) a fost fondată în 1944, echipa Băncii Naţionale a evoluat de 32 de ori în prima ligă, iar de patru ori a terminat campionatul pe poziţia secundă (1956, 1995/1996, 1996/1997 şi 2001/2002). De asemenea, în 1960, Progresul avea să câştige singura Cupă a României din istoria sa, deşi a mai disputat finalele din 1957/1958, 1996/1997, 2002/2003 şi 2005/2006. După retrogradarea la finalul sezonului 2006/2007, Progresul nu a mai rezistat decât un an şi jumătate, după care a urmat retrogradarea în sezonul 2008/2009 direct în Liga a IV-a din cauza datoriilor acumulate, care în prezent se ridică la 300.000 de euro către jucători şi la 400.000 de euro către autorităţi.

Echipa îşi disputa meciurile de pe teren propriu pe arena Cotroceni, cunoscută şi sub denumirea „Parcul cu Platani” (14.542 de locuri), însă din cauza datoriilor mari către BNR, echipa a fost evacuată. În prezent, Progresul nu evoluează în nici o ligă. Deşi clubul „bancar” nu mai există decât scriptic, avocatul Bogdan Tohăneanu a înfiinţat AFC Progresul Bucureşti, iar la noua grupare se află mai mulţi juniori ai vechii asociaţii. Meciurile de pe teren propriu sunt disputate pe stadionul Coresi (320 de locuri) de lângă fosta Casă a Scânteii. Între cele două cluburi nu există nici o legătură juridică, iar palmaresul aparţine vechii asociaţii.

În cupele europene, Progresul a evoluat în Cupa UEFA şi Cupa Cupelor, printre echipele care au „descins” în „Parcul cu Platani” numărându-se Partizan Belgrad, FC Bruges, Paris Saint Germain (la care evolua celebrul Ronaldinho) sau Herenveen.

Printre cei mai cunoscuţi jucători care au îmbrăcat tricoul bleu-albastru se află Titus Ozon, Viorel Mateianu, Nicolae Oaidă, Gino Iorgulescu, Liviu Ciobotariu, Cosmin Olăroiu, Marin Dună, Corneliu Papură, Petre Marin, Dan Petrescu, Adalbert Kassai, Mircea Sandu, Ovidiu Petre, Cristian Săpunaru, Răzvan Lucescu, Marius Lăcătuş şi Slavişa Mitrovici.

CSM Reşiţa a fost fondată în 1926 sub numele de UD Reşiţa, iar după cinci ani a reuşit să câştige singurul titlu de campioană din istorie, iar în 1932, UD Reşiţa a pierdut finala campionatului în faţa formaţiei Venus Bucureşti.

Cel de-al doilea trofeu pe plan naţional CSM Reşiţa l-a obţinut în 1954, când după o finală cu Dinamo, Metalul Reşiţa (numele de atunci al grupării reşiţene) câştiga Cupa României. În anul câştigării finalei, CSM evolua în a doua divizie.

Printre cei mai cunoscuţi jucători care au evoluat la CSM Reşiţa se numără Cristian Chivu, George Ogăraru, Dorinel Munteanu, Ştefan Iovan, Cosmin Moţi, Basarab Panduru, Dudu Georgescu, Daniel Opriţa sau Aurică Beldeanu. În prezent, CSM Reşiţa a preluat de la Săgeata Stejarul locul din liga a doua.

Fondată în 1921, gruparea ardeleană Olimpia Satu Mare a disputat şapte sezoane în prima ligă şi a ajuns, din cauza problemelor financiare, să evolueze în Liga a IV-a. De-a lungul istoriei la Olimpia au jucat Daniel Prodan, Gabor Gerstenmajer, Zoltan Ritli, iar echipa a fost pregătită de antrenori precum Traian Tomescu, Emerich Ienei sau Gheorghe Staicu.

FCM Bacău, pe care fostul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, visa să o califice în Liga Campionilor, a ajuns să evolueze în Liga a III-a în noul sezon. În prima divizie, FCM Bacău a disputat 42 de sezoane, cele mai bune performanţe ale echipei la care au evoluat Emerich Dembrovski, Andrei Cristea, Dorin Goian, Florin Lovin, Cătălin Cursaru, Cristian Ciocoiu sau Răzvan Lucescu, fiind obţinute în 1998, când a câştigat Cupa Ligii, iar cu un sezon înainte s-a clasat pe locul cinci. FCM Bacău mai are o clasare pe locul patru, în sezonul 1972/1973.

Electroputere Craiova, care i-a dat în fotbalul mare pe Adrian şi Sabin Ilie, Ionel Dănciulescu, Mirel Rădoi şi Claudiu Răducanu, a fost înfiinţată în 1949. În prima ligă a disputat cinci sezoane, cea mai bună clasare, locul trei, fiind obţinută în sezonul 1991/1992, anul în care a obţinut promovarea în Liga I. Această clasare a permis grupării oltene să evolueze în Cupa UEFA, unde a fost eliminată de Panathinaikos Atena cu scorul general de 10-0. În prezent, palmaresul este deţinut de Jean Niţulescu, patronul divizionarei a treia, FC Caracal.

Rocar Bucureşti, fost Autobuzul Bucureşti, a fost înfiinţată în 1953, iar în istorie a disputat o finală de Cupa României, pierdută cu Dinamo, 2-4 (2001), şi a evoluat doi ani în Liga I 1999-2001.

Echipa din cartierul Berceni s-a zbătut în eşalonul secund, ajungând chiar în a treia divizie, după care s-a desfiinţat. În 2005, Rocar împreună cu Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport au pus bazele unei noi echipe care îşi dispută meciurile pe arena de 6.000 de locuri din Drumul Găzarului. În prezent, Rocar ANEFS evoluează în Liga a III-a.

Timp de nouă sezoane în prima ligă, Chindia, echipa din fosta capitală a Ţării Româneşti, Târgovişte, a obţinut doar un loc şapte în sezonul 1978/1979. În prezent, echipa, la care au evoluat Nicolae Dobrin, Cătălin Hîldan sau Laurenţiu Reghecampf, Cezar Dinu sau Marian Aliuţă, se luptă pentru supravieţuire în Liga a III-a. Denumită cândva „Ajax al României”, datorită numărului mare de jucători tineri promovaţi în fotbal, actualul FCM Târgovişte nu pare să mai poată reveni la perioada de glorie.

Înfiinţată în 1982, Inter Sibiu avea să ajungă după şase ani în prima ligă, fiind susţinută, din umbră, de fiul fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu, Nicuşor, care era prim-secretar al UTC la Sibiu. Inter Sibiu a reuşit să evolueze opt sezoane în prima divizie, dar surprinzător, cea mai bună clasare avea să o obţină în sezonul 1990/1991, când a ocupat locul patru. După ce s-a desfiinţat, la începutul anilor 2000, după o pauză de nouă sezoane, Inter Sibiu s-a înscris în Liga a IV-a. Printre cei mai cunoscuţi jucători ai echipei se află Ovidiu Maier, Radu Niculescu, Adrian Văsîi, Florin Cotora, Marius Baciu, Ovidiu Tâlvan, Gheorghe Mihali, Dorinel Munteanu sau Mihail Majearu.

O altă echipă cu mai bine de zece sezoane în Liga I, FC Maramureş Baia Mare, s-a confruntat cu probleme financiare, iar în sezonul 2006/2007 a retrogradat în eşalonul al treilea. După două sezoane reuşeşte să revină în liga secundă, iar în campionatul trecut abia a reuşit salvarea de la retrogradare. De curând, Consiliul Judeţean Maramureş a decis să renunţe la finanţarea echipei, astfel că aceasta are şanse mici de a se înscrie în noua ediţie a Ligii a II-a.

Finalista Cupei României din sezonul 1991/1992, Dacia Unirea Brăila, actuala CF Brăila, a disputat patru sezoane în prima ligă. În prezent echipa se zbate în Liga a III-a şi este sponsorizată de Consiliul Judeţean.

FC Olt Scorniceşti, locul de naştere al fostului preşedinte comunist Nicolae Ceauşescu, a evoluat timp de 11 sezoane în primul eşalon. Cea mai bună clasare a fost un loc patru în sezonul 1981/1982. În prezent activează în Liga a IV-a a judeţului Olt, alături de echipe precum Gloria Deveselu, Viitorul Grădinile, Petrolul Potcoava sau Recolta Urzica. Pentru Scorniceşti au evoluat, printre alţii, Ilie Balaci, Dan Petrescu, Dorinel Munteanu, Ilie Dumitrescu, Victor Piţurcă, Costică Donose, Zoltan Crişan, Ilie Bărbulescu sau Adrian Bumbescu.

Pe lângă aceste echipe, în liga secundă activează şi fostele campioane ale României FC Argeş (două titluri şi 44 de sezoane în prima ligă), UTA (38 de sezoane în Liga I şi şase titluri) şi Petrolul Ploieşti (patru titluri şi 41 de sezoane în Liga I).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.