„Egg”, un spectacol japonez între tragedie şi farsă

Dramaturgul, actorul şi regizorul japonez Hideki Noda a oferit recent, la Teatrul Chaillot din Paris, ultimul spectacol creat de el, anul trecut, intitulat Egg (Oul). O montare de o fantezie debordantă, un portret surprinzător al Japoniei moderne, a cărei naştere are loc, după părerea lui, în anii ’60, marcaţi, printre altele, de Jocurile Olimpice de la Tokyo.

Regizor şi director al prestigiosului Tokyo Metropolitan Theatre, Hideki Noda şi-a construit povestea în jurul unui sport de echipă imaginar, care se joacă cu ouă adevărate.

Amestecând nivelurile poveştii şi epocile, realizatorul nipon confruntă universul sportului cu cel al muzicii prin intermediul unei poveşti de dragoste între Abe, un tânăr campion al sportului Egg, şi Ichigo, o vedetă de muzică pop, fiica antrenorului şi directorului echipei Egg, toţi trei machiavelici manipulatori ai guvernului, ai armatei şi comerţului.

Hideki Noda critică folosirea maselor în scopuri politice, manipularea bazată pe diverse modalităţi de a strânge la un loc mulţimile, cum ar fi sportul, războiul, dar şi muzica pop, ale cărei staruri evoluează pe stadioanele luate cu asalt de spectatori.

Hideki Noda, care se înscrie în linia dramaturgilor la fel de prestigioşi ca Shuji Terayama şi Yukio Mishima, mizează în acest spectacol pe temporalitate pentru a antrena spectatorul într-un periplu prin istoria Japoniei secolului al XX-lea, evocând cu virtuozitate zonele de umbră ale istoriei moderne a ţării sale şi a Asiei.

Pop. Jocuri Olimpice, Război. Trei simptome electrizante ale modernităţii.

Într-un decor balansând între ruine şi lucrări de renovare, o echipă se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice. De sub o grindă cade un manuscris, semnat de poetul şi marele dramaturg nipon Shuji Terayama, mort în 1983. Manuscrisul se intitulează Egg.

Prin glisări între prezent, Tokyo-ul anilor ‘60 şi Manciuria anilor ‘40, spectacolul aminteşte ororile japoneze comise pe teritoriul chinez în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Dacă la început scena se situează în zilele noastre, autorul se întoarce inteligent şi inventiv la Jocurile Olimpice din 1964 şi la cele prevăzute în 1940 şi anulate din cauza războiului. Abordând perioadele critice ale istoriei nipone, Noda nu ezită să facă o paralelă cu nazismul, referindu-se la experimentele ştiinţifice asupra fiinţelor umane din timpul războiului. Egg, sportul jucat de oameni îmbrăcaţi în haine de laboranţi, imită realizarea unui vaccin, poate o armă bacteriologică. Iar învingători sunt trădătorii, acţionarii oamenii fără scrupule.

“Există o legătură cu ideologia nazistă. Situaţia este la fel de inumană, există o nebunie în acest laborator, în discursul despre superioritatea rasei. Aş vrea să fac o analogie cu camerele de gazare”, a afirmat într-un interviu Hideki Noda, care este neliniştit din cauza “ameninţării negaţioniste” şi a pericolului “naţionalist” din Japonia contemporană.

El însuşi jucând rolurile de muncitoare şi de director artistic, a construit un recital coral pe mai multe niveluri, cu mai multe intrări şi cu o mie de faţete traversate de pulsiuni autoritariste, de momente de deznădejde amestecată cu ironie, de dialoguri scăpărătoare şi usturătoare.

Spectacolul cucereşte, după părerea criticilor, în pofida unor rezerve vizând unele lungimi şi folosirea unor “trucuri asemănătoare celor din teatrul contemporan”, cum ar fi travestiurile sau modul de integrare a cântecelor, “prin scenariu, bine condus, lacunar şi vertiginos totodată, graţie efectelor de bumerang”, realizatorul folosind “o orgie de teme consacrate (Shoah, show-business, sportul ca modalitate de abrutizare, informaţia şi manipularea maselor, industria farmaceutică, războiul, bani…)”. În al doilea rând, prin faptul că se prezintă cel puţin ca o artă multiplă, dacă nu totală, folosind stimulator video-ul, dar şi polivalenţa decorurilor, dulapuri şi perdele metaforice. În sfârşit, critica relevă faptul că Hideki Noda a reuşit un spectacol foarte limpede, deşi dificil şi enigmatic în acelaşi timp.

Foarte clar pentru că scenariul este uşor de rezumat, în pofida multitudinii de contradicţii şi reveniri. Dificil din cauza “freneziei ideatice, a perspectivelor oscilând între propunerea profundă şi proiectul de tip farsă, care poate obosi spectatorul”. Enigmatic, prin racursiurile absurde care contribuie, de fapt, la farmecul spectacolului.

Hideki Noda oferă o epopee nebună în care sportul şi muzica pop maschează minciuna şi manipularea. Totul devine o mascradă machiavelică, politică. Autorul denunţă tocmai manipularea mulţimilor, fabricarea calculată a fanatismului, care sfârşeşte prin a tulbura indivizii şi a falsifica conştient istoria, într-un proces cinic.

Punerea în scenă este alertă. Mişcările ansamblului sunt reglate perfect, cu o energie incredibilă. Un adevărat balet este desenat şi prin scenografia vie, în continuă mişcare, semnată de Yukio Horio. Decorul abia montat este schimbat cu o rapiditate ameţitoare. Treptat, impetuozitatea scade în intensitate înainte de a încremeni definitiv, în scena finală, în care rapidul Abe, eroul epopeii, este ţintuit într-un fotoliu.

Însoţit de peste 30 de interpreţi, Hideki Noda combină teatrul, dansul şi muzica într-un spectacol total, fantezist şi grav în acelaşi timp.

Având cap de afiş doi actori japonezi cunoscuţi din numeroase filme, Satoshi Tsumabuki şi Eri Fukatsu, spectacolul este impregnat de tragedie, dublată însă, continuu, de un umor feroce, de detalii absurde.

Regizorul inversează mereu perspectivele, se joacă cu adevărul şi minciuna, cu generalul şi cu particularul, antrenând într-un veritabil vârtej spectatorul.

Actorii se dovedesc virtuozi ai farsei, ai burlescului proprii kabuki-ului, trecând cu uşurinţă apoi de la un gen la altul.

Ringo Sheena, cântăreţ şi compozitor foarte popular în Japonia, este autorul muzicii cântecelor din piesă ale căror versuri sunt scrise de Hideki Noda.

Coregrafia spectacolului este semnată de Ikuyo Kuroda.

Hideki Noda ridică în această producţie vălul opac ce ascunde trecutul naţional, folosindu-se de music-hall, teatru, video.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.