Liderii europeni și Banca Centrală Europeană vor decide soarta Greciei. Aceasta este cel mai frecvent titlu din paginile online ale publicațiilor internaționale după referendumul de duminica, 5 iulie.
Toți ochii se îndreaptă nu spre Atena, ci spre Frankfurt, spre Banca Centrala Europeană, acolo unde trebuie să aibă loc în această după-amiază reuniunea Consiliului Guvernatorilor. Pentru moment, miza este prelungirea sau nu a programului de asistență de urgență cu lichidități pentru băncile elene. Acesta nu a fost anulat, ci doar plafonat la 86 de miliarde de dolari, în momentul în care premierul grec Alexis Tsipras s-a retras de la negocieri și a anunțat referendumul privind condițiile impuse de creditori.
În cazul în care va fi menținut programul de asigurare a lichidităților, sistemul bancar elen va putea supraviețui în următoarele săptămâni. Pe 20 iulie vine insa Grecia trebuie sa ramburseze o transa din datoria catre Banca Centrala Europeana, iar in caz de neplata BCE poate lua atunci ”decizia atomica” pe care o amana acum. În caz contrar, Grecia se va afla în situația de a emite o altă monedă, pentru a putea plăti salariile și pensiile cetățenilor. Ministrul francez de Finanțe Michel Sapin s-a pronuntat clar în favoarea continuării programului și împotriva reducerii nivelului lichidităților pentru Grecia. Sapin consideră că în acest moment țările zonei euro trebuie să asculte noile propuneri ale guvernului elen, după respingerea condițiilor impuse Greciei.
”Europa se află în fața unui moment dificil, dar nu este ea însăși în dificultate. Europa va arăta că este puternică și că se poate proteja”, a spus Sapin.
Nu de aceeași părere cu Sapin pare să fie reprezentantul Franței în cadrul Băncii Centrale Europene. Christian Noyer spune că datoria Greciei nu poate fi restructurată. ”Datoria greacă deținută de sistemul euro nu poate, prin natura sa, să fie restructurată, pentru că aceasta ar însemna finanțarea monetară a unui stat”, spune francezul din Consiliul Guvernatorilor BCE.
Cine sunt până la urma cei care vor decide soarta Greciei, așa cum titrează marile publicații? Consiliul Guvernatorilor BCE este format din cei șase membri ai Board-ului Executiv al Băncii, la care se adaugă guvernatorii băncilor centrale din cele 19 state din zona euro. Primii sase sunt președintele BCE, italianul Mario Draghi (fost guvernator al băncii centrale italiene, fost director executiv al Băncii Mondiale, guvernator din parte Italiei la BIRD, fost membru al conducerii ENI, asocial al Brookings Institution), portughezul Vitor Constancio (fost guvernator al băncii centrale a Portugaliei), francezul Benoit Coeure (economist francez numit la BCE în 2011), luxemburghezul Yves Mersch (avocat, primul guvernator al băncii centrale a Luxemburgului), germana Sabine Lautenschläger (fosta vicepreședintă a băncii centrale germane), Peter Praet (fost director executiv al Băncii Naționale a Belgiei).
Toți cei de mai sus sunt numiți în funcțiile de la BCE prin acordul guvernelor din zona euro, la recomandarea Consiliului European (până la urmă tot șefii de stat și de guvern din UE), după consultarea, necum aprobarea, Parlamentului European – singura instituție cu legitimitate democratică din această ecuație în care rolul principal îl joacă negocierile în spatele ușilor închise.
Potrivit ministrului de Finanțe francez, luni va mai avea loc o întâlnire hotărâtoare pentru Grecia – cea dintre Francois Hollande și Angela Merkel. Cancelarul german va merge la Paris pentru discuții cu președintele francez. Germania deține cea mai mare parte din datoriile Greciei- circa 82 de miliarde de euro. Merkel a declarat constant, chiar și după anunțarea referendumului din Grecia, că este deschisă pentru dialog cu premierul elen, dacă acesta va manifesta voința de a continua negocierile. Potrivit presei germane, în realitate se pare că situația este mult mai sumbră și că dialogul cu Tsipras este aproape imposibil. Surse din cadrul Uniunii Creștin Democrate din Germania spun că acesta are un discurs dur și ideologic și că își conduce în mod conștient țara către prăbușire.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.