Elena Udrea se pregăteşte să arunce peste 500 de milioane de euro pe canalul Dunăre-Bucureşti

Început de Ceauşescu, finalizat de Elena Udrea. Aşa vrea actualul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului să scrie pe placa de inaugurare a canalului Dunăre-Bucureşti. Numai că pentru asta are nevoie de peste 500 de milioane de euro şi de încă un mandat de ministru. Asta deoarece chiar dacă ar face rost de bani canalul nu poate fi terminat în următorii doi ani.

În lipsă de idei, politicienii români se inspiră din ideile lui Ceauşescu. Asta nu înseamnă că unele nu sunt bune, ci doar că, fiind foarte costisitoare, nu există bani. Totuşi, Elena Udrea, ministrul purtător de poşetă a cărei valoare depăşeşte preţul unei garsoniere, a ieşit zilele acestea la rampă cu o declaraţie destul de puternică, susţinând că vrea să includă canalul Dunăre-Bucureşti în viitoarea strategie a Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. „Este un proiect pe care ne-am gândit să-l preluăm la ministerul nostru având în vedere relevanţa pe care acest minister, care se ocupă de dezvoltarea regională, trebuie să o aibă în construcţia noii strategii europene a Dunării”, a precizat Elena Udrea într-o conferinţă de presă organizată în comun cu ministrul de Externe, Teodor Baconschi, şi cu comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn.

Potrivit Elenei Udrea, proiectul canalului „va lega Bucureştiul de Dunăre şi mai departe, va lega Capitala de Coridorul Transeuropean nr. 7, printr-o cale navigabilă ce va avea o capacitate de transport de până la 20 milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-Olteniţa şi 16 milioane tone pe an pe sectorul Budeşti-portul Bucureşti”. Vorbind despre efectele realizării unui asemenea proiect, Elena Udrea a menţionat scoaterea de sub efectul inundaţiilor a circa 30.000 hectare terenuri agricole şi a 11 localităţi, asigurarea apei necesare pentru irigarea a 150.000 hectare teren arabil şi pentru producerea a 58 gigawaţi/oră energie electrică în hidrocentralele din nodurile amenajării, realizarea unor amenajări piscicole, dezvoltarea agrementului şi turismului în zonă.

Canalul Dunăre-Bucureşti a fost plănuit de Ceauşescu pentru a face posibil transportul naval între capitala României şi Marea Neagră prin intermediul Dunării. Partea de canal deja realizată se estimează a fi de 70% din întregul proiect, însă în prezent se află în paragină din cauză că lucrările au fost oprite după 1989. În ceea ce priveşte valoarea fondurilor ce ar trebui investite pentru finalizarea canalului la sfârşitul anului 2008, Ministerul Transporturilor arăta că este nevoie de 500 de milioane de euro.

Pe lângă suma mare de bani care trebuie investită mai trebuie spus că practic eficienţa economică a canalului Dunăre-Bucureşti nu a putut fi niciodată demonstrată, canalul fiind una din reminiscenţele „măreţelor construcţii ale socialismului” care se promovau indiferent de criteriile economice. Din acest motiv, contrar legislaţiei în vigoare la acea vreme, lucrările nu au fost începute prin aprobarea unei „note de comandă”, ci în baza unei dispoziţii derogatorii a lui Nicolae Ceauşescu.

Canalul este proiectat să aibă o lungime de 73 km şi o lăţime de 80 m, adâncimea minimă a apei de 4,5 m, diferenţa de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Olteniţa şi 63 m la Bucureşti). Planul include patru ecluze şi trei porturi, două la Bucureşti (lângă comuna 1 Decembrie – pe Argeş şi la Glina – pe râul Dâmboviţa) şi altul la Olteniţa.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.