Emil Constantinescu, la cea de-a 18 ediţie a Summit-ului Eurasian Economic

În perioada 7-10 aprilie 2015, preşedintele Emil Constantinescu a participat la cea de-a 18 ediţie a Summit-ului Eurasian Economic de la Istanbul marcată de prezenţa unor personalităţi politice, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai mediului academic, după cum anunță Biroul de Presă al fostului șef al statului român din perioada 1996-2000. La sesiunea Sagacious Man cu tema „Drumul către pace: încotro se îndreaptă umanitatea?” unde a participat alături de preşedinţii Muntenegrului, Macedoniei, Bosniei-Herzegovina şi de foştii preşedinţi al Turciei, Abdullah Gul, al Cehiei, Vaclav Klaus, al Letoniei, Valdis Zatlers, al Serbiei, Boris Tadic, al Estoniei, Arnold Ruutel, al Sloveniei, Danilo Turk, al Moldovei, Petru Lucinschi şi al Albaniei, Bamir Topi, preşedintele Constantinescu a vorbit despre „Diplomaţia culturală, o şansă a păcii în lumea globalizată”. Preşedintele Constantinescu a afirmat necesitatea creării a unui nou proiect bazat pe valori comune împărtăşite şi nevoia încurajării unei „mari conversaţii a omenirii” pentru ca aceste valori să pună bazele în noua structură a relaţiilor internaţionale. Preşedintele Abdullah Gul a oferit un dineu în cinstea celorlalţi şefi de stat participanţi la Summit, un bun prilej de a schimba opinii cu privire la evenimentele critice care au loc în Europa şi pe plan global.

Preşedintele Constantinescu a acordat un interviu ziarului de limbă engleză Hurriyet Daily News publicat sub titlul „Drumul Mătăsii, de la utopie la realitatea de azi” (http://www.hurriyetdailynews.com/silk-road-once-a-utopia-now-a-reality-former-romanian-president.aspx?pageID=238&nID=80840&NewsCatID=449).

În perioada 17-21 aprilie 2015, preşedintele Emil Constantinescu a participat, în calitate de membru al Board-ului Bibliotecii din Alexandria, la întâlnirea anuală a conducerii prestigioasei instituţii. Bibliotheca Alexandrina (http://www.bibalex.org/boardoftrustees/default_en.aspx), fondată în 2001 printr-un vast proiect internaţional, este un centru de excelenţă dedicat dialogului între culturi şi popoare. Urmaşă a renumitei Biblioteci din Antichitate, Bibliotheca Alexandrina patronează Şcoala Internaţională de Studii de informare (ISIS), Centrul de Documentare şi Cercetare, Muzeul de Istorie a Ştiinţei, Institutul de Caligrafie, Muzeul Manuscriselor, Centrul pentru Conservarea Cărţilor şi Documentelor Rare.

Preşedintele Constantinescu a prezentat un discurs în cadrul unei sesiuni publice, a participat la o conferinţă de presă şi a acordat un amplu interviu pentru revista Bibliotecii din Alexandria. Evenimentul a fost relatat pe larg în presa egipteană (http://www.vetogate.com/1591636, http://www.youm7.com/story/2015/4/20,http://www.el-balad.com, http://www.alsaudiya.net/alarab). Ediţiile electronice ale cotidianelor „El-Balad” şi „Al-youm Al- Sabaa” au menţionat că „Emil Constantinescu, fostul președinte al României a vorbit despre cooperarea dintre Biblioteca din Alexandria și Centrul Nizami Ganjavi, subliniind existența unei legături comune, privind eforturile de conservare a patrimoniului și susținerea dialogului între comunități. El a declarat că Centrul Internaţional Ganjavi Nizami crede în principiile lui Nizami, care invită la dialog şi consideră că pluralismul este un semn al libertăţii umane prin prezenţa mai multor alternative în atingerea progresului şi a prosperităţii”.

Împreună cu ceilalţi membri ai Board-ului Bibliotheca Alexandrina, a fost primit de preşedintele Egiptului, Abdel Fattah el-Sisi, care a organizat la palatul prezidenţial din Cairo o sesiune de dezbateri pe tema combaterii terorismului şi promovării dialogului intercultural. Preşedintele Egiptului a oferit un dineu la care a participat şi fostul preşedinte Adly Mansour, cel care a asigurat interimatul în 2013, după „primăvara arabă”.

Miercuri, 22 aprilie 2015 preşedintele Emil Constantinescu a participat la conferinţa „Clasa politică şi societatea civilă – luptă comună împotriva traficului de persoane” organizată la Palatul Parlamentului din Bucureşti de Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Grupul pentru combaterea traficului de persoane, care s-a bucurat de o largă participare internaţională. Preşedintele Constantinescu a fost invitat să prezinte discursul de deschidere cu titlul „Libertatea renaşte sclavia. Traficul de persoane în Europa postcomunistă” (www.constantinescu.ro).

Joi, 23 aprilie, preşedintele Emil Constantinescu a fost prezent la Zilele Municipiului Tecuci. Preşedintele Constantinescu a participat, la invitaţia primarului Gerhardt Ţuchel, la o sesiune specială a Consiliului municipal, unde a răspuns la întrebările membrilor Consiliului. A luat parte apoi la slujba arhierească de la Catedrala „Sf. Gheorghe”, oficiată de ÎPS dr. Cassian, arhiepiscopul Dunării de Jos şi la inaugurarea Muzeului de Istorie „Teodor Cincu”. Preşedintele Constantinescu a mulţumit conducerii muzeului pentru diploma care i-a fost oferită pentru activitatea sa de promovare a valorilor spirituale şi culturale româneşti. Adresându-se reprezentanţilor elitei intelectuale şi ai societăţii civile din Tecuci, Focşani, Galaţi, Brăila prezenţi la eveniment, şi-a exprimat aprecierea pentru redeschiderea acestui muzeu, ale cărui colecţii au fost expuse încă din 1934 şi a readucerii lor în clădirea donată de Teodor Cincu şi renovată în urma unui program european. Preşedintele Constantinescu a subliniat necesitatea de a se depăşi dezbinările actuale din societatea românească printr-un proiect cultural naţional care să solidarizeze energiile intelectuale ale românilor de pretutindeni şi să ofere o speranţă tinerei generaţii.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.