Emni, celula Statului Islamic însărcinată să exporte terorismul în lume

Anchetei ce a urmat atentatelor din noiembrie 2015, de la Paris şi Saint Denis, care a pus în lumină ramificaţiile, ajutoarele, susţinerile şi reţelele subterane multiple ale Statului Islamic în Franţa, şi, în general, în Europa, ziarul “New York Times” îi aduce noi elemente referitoare la strategia organizaţiei teroriste dincolo de frontierele teritoriilor pe care le controlează în Siria şi Irak. Site-ul Slate.fr prezintă aceste noi elemente şi arată că, bazându-se pe mărturia lui Harry Sarfo, jihadist încarcerat în Germania după revenirea lui din Siria, şi pe numeroase documente ale serviciilor de informaţii francez, belgian, german şi austriac la care a avut acces, ziarul “New York Times” se ocupă de rolul Emni, celulă secretă a Statului Islamic care reuneşte forţe de poliţie aflate în teritoriile controlate de această grupare teroristă, şi îndeosebi o branşă specializată în operaţiuni externe şi exportul de terorism dincolo de frontierele sale. Una dintre misiuni ar consta în trimiterea (sau mobilizarea) soldaţilor săi pentru a desfăşura acţiuni violente şi atacuri teroriste în lume.

Mărturiile şi documentele strânse de “New York Times”, citate de Slate.fr, descriu o celulă cu mai multe niveluri, sub controlul direct al lui Abu Muhammad al-Adnani, purtător de cuvânt, şef al propagandei şi unul dintre cei mai vechi membri ai Statului Islamic din Siria. La ordinele lui se află mai mulţi locotenenţi mandataţi să pregătească atacuri în regiunea care le-a fost repartizată fiecăruia: Europa,Asia…

Articolul din ziarul american explică, de altfel, felul în care Emni procedează pentru a-şi poziţiona oamenii săi de-a lungul Europei, cerând noilor sosiţi la frontiera turco-siriană să se întoarcă în locurile din care provin, unde vor fi “mai utili” pentru organizaţia teroristă. Înainte de asta, noii recruţi ce provin din Europa (şi din restul lumii) sunt repartizaţi în dormitoare, apoi examinaţi, inventariaţi şi interogaţi. Prietenul meu i-a întrebat cu ce se ocupau în Franţa, iar ei au început să râdă. Au răspuns: „Nu-ţi pune problema Franţei!”, scrie Slate.fr.

Din închisoarea din Bremen unde este încarcerat, Harry Sarfo îşi aminteşte interogatoriul la sosirea lui, făcut de un tip dotat cu un calculator. „Îmi punea întrebări banale precum: Care e numele tău? Care este al doilea prenume? Cine este mama ta? De unde este? Ce studii ai? Ce diplome ai? Ce ambiţii ai? Ce vrei să ajungi?” La trei zile după sosirea lui, tipi cu cagule de la Emni l-au vizitat pentru a-l anunţa că, în pofida faptului că el vrea să lupte în Siria şi în Irak, ar fi preferabil să revină în Germania. „Mi-au spus că nu au atâţia oameni pe pământ german gata să facă treaba”, a declarat el în timpul interogatoriului luat de autorităţile germane imediat după ce a fost reţinut, în 2015.

În schimb, în Franţa, celula se plângea că are mai mulţi voluntari decât îi trebuie. „Prietenul meu i-a întrebat care e situaţia din Franţa, iar ei i-au răspuns: Nu-ţi pune problema Franţei!” Această convorbire a avut loc în aprilie 2015, cu exact şapte luni înainte ca 130 de persoane să moară în urma unei serii de atacuri teroriste coordonate, în Paris şi periferia sa, revendicate de Statul Islamic.

E, poate, de prisos să reamintim că, despre Statul Islamic (Daesh ori Daech, cum i se mai spune) se ştiu, totuşi, puţine lucruri exacte. De aceea, dezvăluirea din ziarul american – renumit atât pentru sursele sale credibile, cât şi pentru acurateţea comentariilor şi analizele ori opiniile experţilor consultaţi – reprezintă un reper deosebit în „portretizarea” organizaţiei teroriste jihadiste care, mai nou, insistă pe atentate ori acţiuni violente în afara teritoriului pe care şi l-a revendicat iniţial. În plus, descoperirile privind existenţa unei celule precum Emni şi specificul activităţii sale nu fac decât să arate că lumea se confruntă cu un monstru ce nu acţionează haotic şi care, nu o dată, are susţinere umană, dacă nu şi spirituală, chiar în statele vestice. Din păcate, cazul oazei jihadiste care este cartierul Molenbeck de lângă Bruxelles nu este nici pe departe unul singular în Vest. În context, semnalăm că, după cum demonstrează atentatul din Nisa, dar şi atacul din Munchen, strategia Daech mizează pe autori autohtoni în comiterea unor atare acţiuni de anvergură. De aceea, impactul lor – politic, religios, social şi uman – este devastator.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.