La sfârşitul lunii trecute au fost anunţate, la Casa Europei din Londra, numele celor cinci finalişti ai râvnitului Premiu pentru Arhitectură Mies van der Rohe.
Proiectele alese sunt Muzeul de Artă din Ravensburg (Germania), realizat de studioul german Lederer Ragnarsdóttir Oei, Muzeul Maritim de la Elsinor (Danemarca), conceput de danezii de la Bjarke Ingels Group, Cramele Antinori din Toscana, semnate de italienii de la Archea Associati, Sala Filarmonicii din Szczecin (Polonia), elaborată de italo-spaniolii de la Barozzi/Veiga, şi Centrul pentru Studenţi Saw Swee Hock din Londra, desenat de irlandezii O’Donnell+Tuomey.
Muzeul de Artă din Ravensburg
Muzeul de Artă din Ravensburg integrează vechiul şi noul prin “plasarea sa armonioasă şi lipsită de disonanţe în contextul istoric al oraşului”. La clădire au fost folosite cărămizi reciclate de la o mânăstire demolată, creând astfel “o legătură între vechile construcţii şi noul edificiu”. Este, de asemenea, primul muzeu care răspunde standardelor de independenţă energetică.
Situat între Castelul Kronborg, aflat în Patrimoniul Mondial UNESCO, şi un nou Centru Cultural, Muzeul Maritim Danez este construit între vechile ziduri ale portului în care este plasat, care au rămas intacte, sălile fiind plasate subteran.
Muzeul Martim Danez
Cramele Antinori, aflate între Florenţa şi Siena, pe dealurile Chianti, îmbină modernitatea construcţiei cu peisajul rural. Astfel, acoperişul pivniţelor a fost amenajat pentru a planta viţă-de-vie. El este întrerupt de două zone orizontale, care permit pătrunderea luminii în interior şi, în acelaşi timp, oferă celor dinăuntru o vedere asupra peisajului înconjurător.
Designul Sălii Filarmonicii din Szczecin a fost influenţat de clădirile din jur, mai ales de “verticalitatea construcţiilor rezidenţiale ale oraşului, de monumentalitatea ornamentelor bisericilor neo-gotice şi de volumele masive ale edificilor clasiciste”. Îmbrăcată în sticlă la exterior, cu acoperişul de asemenea vitrat, Sala Filarmonicii constituie un contrast cu edificiile din jur.
Centrul pentru studenţi Saw Swee Hock
Saw Swee Hock Student Centre al Şcolii Economice din Londra este construit din cărămizi, puse ca într-o broderie, care lasă lumina să pătrundă înăuntru în timpul zilei, iar noaptea oferă construcţiei un efect strălucitor.
Pentru a-şi face o idee mai precisă, membrii juriului vor vizita în următoarele săptămâni cele cinci proiecte finaliste. În 7 mai, arhitecţii îşi vor prezenta proiectele în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la Barcelona, înainte de deliberarea finală şi proclamarea învingătorului de către juriu, stabilită pentru 8 mai.
Pivniţele Antinori
Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură, cunoscut mai ales sub numele de Premiul Mies van der Rohe, este una dintre principalele distincţii pentru arhitectură, cu rezonanţă internaţională. Scopul lui îl reprezintă “cunoaşterea şi recompensarea producţiei arhitecturale de calitate din Europa”, sublinierea excelenţei în acest domeniu. Este recompensată contribuţia profesioniştilor europeni la dezvoltarea noilor idei şi cercetări tehnologice, dar şi cea a clienţilor datorită cărora operele respective au putut fi create.
Decernat din doi în doi ani, începând din 1987, el este rezultatul colaborării între Comisia Europeană, Parlamentul European şi Fundaţia Mies van der Rohe din Barcelona, creată în 1983 la iniţiativa primăriei oraşului catalan, pentru a reconstrui Pavilionul German, conceput de arhitectul Ludwig Mies van der Rohe (1886-1969) pentru Expoziţia Internaţională de la Barcelona din 1929.
Crama Antinori
Pentru fiecare ediţie, juriul selecţionează în final două proiecte. Primul primeşte Premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană, pentru “calităţile conceptuale, tehnice şi de construcţie”. Al doilea este distins cu Menţiunea Specială Tânărul Arhitect.
Lucrările finaliştilor sunt incluse într-un catalog şi expuse în cadrul unei expoziţii prezentate la Fundaţia Mies van der Rohe. Totodată, o altă expoziţie, deschisă până în 19 martie, etalează, la Şcoala de Arhitectură din Barcelona, proiectele celor 420 de candidaţi care au participat la concurs. Printre acestea, 27% privesc spaţiile de locuit şi 24% echipamentele culturale. 11% se adresează educaţiei, 5% spaţiilor de birouri, iar restul de 33% pot fi incluse în rubricile sport, comerţ, clădiri guvernamentale, transporturi şi proiecte urbane.
Interiorul Sălii Filarmonicii din Szczecin
O preselecţie reţinuse 40 de proiecte din diferite categorii: 16 destinate culturii, 4 învăţământului, 3 unei folosiri mixte, 3 edificii religioase, 3 proiecte urbane, 2 spaţii comerciale, 2 hoteluri, 2 de tip rezidenţial, 1 spaţiu funerar, o amenajare peisagistică, o casă individuală, o locuinţă socială şi un spaţiu sportiv.
Proiectele sunt gândite pentru numeroase oraşe şi site-uri din Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Spania, Suedia, Turcia şi Marea Britanie.
Din România a fost nominalizat proiectul Urban Spaces realizat de ADN Birou de Arhitectură, condus de arhitecţii Andrei Şerbescu, Adrian Untaru şi Bogdan Brădăţeanu. Situată în Bucureşti, pe strada Dogarilor, clădirea Urban Spaces oferă o imagine contemporană asupra locuinţelor. Prin spaţii relativ mici, completate de spaţii comune mai largi, şi printr-o tipologie diferită a apartamentelor, locatarii se pot bucura de o alternativă la locuinţele existente în centrul oraşului actual.
Urban Spaces, din Bucureşti, propus pentru Premiul Mies van der Rohe
Premiul Mies van der Rohe este dotat cu 60.000 de euro, iar Menţiunea Specială, cu 20.000 de euro.
Începând din acest an, un stagiu intitulat Tânăr Talent va permite unui arhitect ce şi-a luat recent diploma să lucreze în studioul unui laureat al Premiului timp de un an. I se oferă astfel posibilitatea să stabilească o reţea profesională cu laureatul, cu finaliştii şi cu arhitectul pe cale de afirmare. Au fost invitate să participe la această distincţie absolvenţi provenind din 40 de universităţi.
Concursul este deschis tuturor proiectelor realizate în Europa în perioada de doi ani dinaintea atribuirii premiului.
Printre laureaţii de până acum se numără portughezul Alvaro Siza, pentru Banca Borges şi Fii din Vila do Conde (1988), francezul Dominique Perrault, pentru Biblioteca Naţională a Franţei (1996), anglo-iraniana Zaha Hadid pentru parkingul şi punctul terminus de la Hoenheim nord din Strasbourg, norvegienii de la Snohetta pentru Opera Naţională a Norvegiei din Oslo, danezii de la studioul Henning Larsen în colaborare cu artistul Olafur Eliasson pentru Harpa, centru de congrese şi sală de concert din Reykjavik, David Chipperfield Architects şi Julian Harrap pentru Neues Museum din Berlin.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.