O adevărată oază de bunăstare bugetară se găseşte la o companie de stat care de patru ani nu face aproape nimic, dar ai cărei angajaţi „toacă“ aproape un milion de euro pe an. Este vorba despre societatea EnergoNuclear, finanţată integral de Nuclearelectrica, al cărei scop, printre altele, este acela de a pregăti venirea investitorilor chinezi la Cernavodă, pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 ale centralei nucleare. Şi, de patru ani, angajaţii de la EnergoNuclear tot pregătesc venirea chinezilor pe salarii medii de peste 13.000 de lei pe lună, cu directorii plătiţi cu peste 20.000 de lei lunar, plus bonusuri de CA.
Cei 16 salariaţi ai companiei de stat EnergoNuclear, deţinută şi finanţată integral de Nuclearelectrica, sunt printre cei mai bine plătiţi români. Fiecare dintre ei câştigă, de ani de zile, peste 10.000 de lei lunar, cu directorii primind peste 20.000 de lei. Scopul declarat al acestei companii este asigurarea informaţiilor tehnice, economico-financiare şi juridice necesare pentru China General Nuclear Group, potenţialul investitor în construcţia a două reactoare noi la Cernavodă. De patru ani, la început, 35 de salariaţi, apoi 26, apoi 22, apoi 16, aceşti bugetari au tot pregătit, pe salarii uriaşe, venirea chinezilor, care, iată, nu s-a produs nici până acum şi nu este sigur că se va mai produce vreodată. În acest timp însă, angajaţii EnergoNuclear au fost plătiţi regeşte. Dacă luăm doar datele de anul trecut, potrivit raportului comun al administratorilor şi auditorilor, 16 angajaţi au efectuat cheltuieli de personal de 2,7 milioane de lei, adică circa 180.000 de lei pe persoană, corespunzătoare unei sume nete încasate lunar de circa 11.000-12.000 de lei pe angajat. În total, în patru ani, angajaţii EN au încasat drepturi salariale şi alte bonficaţii de peste 4 milioane de euro, fără a calcula cheltuielile de protocol, deplasările şi chiriile de care au beneficiat.
Salarii de peste 450.000 lei, cumulat, împart doar trei directori: Teodor Chirică, fost director general Nuclearelectrica, directorul economic/contabilul-şef Ecaterina Niţu şi directorul tehnic Mircea Gheorghe, fost inginer-şef la Unitatea 2 de la Cernavodă. Aceştia câştigă anual, în ordine, 217.000 lei (19.000 lei lunar), 133.000 lei (11.000 lei lunar) şi 100.000 lei (9.000 lei lunar). Încă 1,6 milioane de lei se împart la restul de 13 salariaţi, circa 110.000 lei pentru fiecare, în medie. De remarcat că salariile anuale încasate de Niţu şi Gheorghe s-au înjumătăţit în 2015 faţă de 2014, în schimb, al lui Chirică a rămas cam acelaşi.
Încă 78.000 de lei anual se mai împart între membrii Consiliului de Administraţie: Elena Popescu, director de cabinet al Direcţiei Energie şi Mediu în Ministerul Energiei, preşedinte, Teodor Chirică şi Alexandru Săndulescu, director în Ministerul Economiei, preşedinte CA Nuclearelectrica, membri.
Au mai plecat din angajaţi, salariile pentru cei rămaşi au fost stabile
Sumele primite de angajaţii EnergoNuclear sunt apropiate de cele încasate în 2014, 2013 şi 2012, deşi numărul de salariaţi s-a înjumătăţit, toţi disponibilizaţii plecând cu salarii compensatorii. O menţiune: salariul directorului general a scăzut de la peste 300.000 lei (6.000 de euro) anual la 217.000 lei, iar remuneraţia membrilor CA s-a înjumătăţit, de la 160.000 lei anual la 78.000 lei.
În ultimii patru ani, aşadar, angajaţii EnergoNuclear au primit peste 4 milioane de euro salarii şi indemnizaţii, bani plătiţi din capitalul social iniţial de 140 de milioane de lei vărsat de Nuclearelectrica, perioadă în care compania nu a înregistrat vreun venit.
Pe lângă sumele legate de plata personalului, salariaţii EnergoNuclear au mai cheltuit, în toţi aceşti ani, potrivit raportului comun al auditorului A.Co Internal and Financial Audit şi al administratorilor, alte milioane de lei pe servicii de consultanţă, pentru studii diverse, achiziţii, deplasări, protocol, poştă şi telecomunicaţii.
La sumele încasate, angajaţii EnergoNuclear candidează lejer la calitatea de cei mai bine plătiţi şi mai fericiţi salariaţi ai statului, la egalitate cu cei de la ROMATSA. Dar în vreme ce controlorii de trafic aerian au o bază reală pentru care primesc salarii de mii de euro, la EnergoNuclear banii sunt daţi pentru niște activităţi obscure, puţin definite. Scopul companiei EnergoNuclear, înfiinţată în 2009, este de a pregăti investiţia viitoare în reactoarele 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă a unei companii chinezeşti, selectată drept investitor strategic, China General Nuclear Group, o sumă estimată la circa 6,5 miliarde de euro. De acest investitor se tot ocupă salariaţii EnergoNuclear de ani buni, iar investiţia este un proiect lansat în 2007, deşi, la acea dată, nu exista niciun chinez în proiect.
Scopul EnergoNuclear: să pregătească Nuclearelectrica pentru venirea chinezilor
De pe pagina oficială EnergoNuclear, aflăm că scopul companiei este:
– asigurarea informaţiilor tehnice, economico-financiare, juridice necesare pentru China General Nuclear Group şi consultanţii acestuia în cadrul procesului de analiză-diagnostic (Due Dilligence);
– suport, cu precădere tehnic, pentru comisia de negociere ca parte a echipei SNN în cadrul procesului pentru selectarea unui investitor;
– suport şi participare la întâlnirile părţii chineze cu autorităţile statului, Ministerul Energiei, Ministerul Finanţelor Publice, Consiliul Concurenţei, Eximbank, ANRE, CNCAN, Transelectrica, activităţi legate de interacţiunea cu autorităţile statului.
În ciuda faptului că sunt extrem de bine plătiţi, din raportul comun din 2015 al administratorilor şi auditorilor, aflăm că angajaţii EnergoNulcear nu sunt mulţumiţi de sumele care li se află acum la dispoziţie, după reduceri succesive ale cheltuielilor cu personalul (cauzate, în mare parte, de disponibilizări), de tăierea tichetelor de masă şi de diminuarea unor salarii. „Funcţionarea EN până la finele anului 2016 este greu de asigurat cu încadrarea în fondurile băneşti existente, având în vedere numărul şi structura existentă a personalului. În aceste condiţii, nu se asigură principalele discipline pentru asigurarea Scopului şi Obiectului de activitate EN, aşa cum sunt stipulate în Actul Constitutiv. Cu numărul de personal şi structura existente, EN încă poate asigura la minimum, în limita competenţelor rămase, gestionarea know-how-ului şi a principalelor active deţinute, acorda asistenţă tehnică pentru SNN şi asigura supravegherea structurilor existente de la Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă.” Cu alte cuvinte, conducerea EnergoNuclear încearcă să convingă proprietarul – statul – că funcţionarea şi finanţarea societaţii sunt în continuare necesare.
Capitalul social, integral subscris şi vărsat al companiei, este de 130 de milioane de lei. EnergoNuclear este deţinută 100% de Nuclearelectrica. Compania are cifră de afaceri 0, pentru că nu produce nimic. Cheltuielile sunt prinse, în majoritate, la capitolul „imobilizări corporale“. Sediul social este în Bucureşti.
În prezent, proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă este, la 6 ani după înfiinţarea companiei, în faza în care avem un investitor selectat – compania chineză – şi se negociază termenii contractului prin care chinezii vor putea începe să lucreze la megaproiect. Termenul-limită pentru înţelegere sau renunţarea la proiectul cu chinezii este 20 decembrie.
Planurile privind realizarea celor două reactoare datează încă de pe vremea fostului dictator Nicolae Ceauşescu. Statul a ales, în anul 2007, şase investitori pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4: RWE (Germania), CEZ (Cehia), GdF SUEZ (Franţa), Enel (Italia), Iberdrola (Spania) şi ArcelorMittal România. Toţi aceştia s-au retras însă rând pe rând din proiect.
În ceea ce priveşte cele două reactoare existente, care asigură circa 18% din producţia totală de energie a României, acestea au o durată de viaţă iniţială de 30 de ani şi pot intra în programul de prelungire a acestei durate de viaţă cu încă 25 de ani.
Nuclearelectrica a avut în 2014 o producţie brută de 11.675 GWh, o producţie netă de 10.754 GWh, la un factor de capacitate de 94,44%. Cifra de afaceri şi profitul net aferente exerciţiului financiar 2014 sunt de 1,796 miliarde lei, respectiv 133 milioane lei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.