Erdogan, la București: Ce promite România și ce promite Turcia

Președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a fost primit miercuri la Cotroceni de președintele Klaus Iohannis. Este prima vizită a lui Erdogan la București după aproape 8 ani. Șeful statului turc a vizitat ultima oară România în 2007, când era premier.

Iohannis i-a promis lui Erdogan sprijin pentru aderarea Turciei la UE, în vreme ce șeful statului turc a vorbit de sprijin militar și de investiții.

În ce privește relațiile economice, Erdogan a spus că există firme care doresc să facă investiții în România. „Din punct de vedere al relațiilor economice și comerciale dintre noi, avem o construcție normală, avem un schimb de 6,3 miliarde de dolari. Obiectivul nostru este de a atinge 10 miliarde de dolari. Atunci când vom atinge cele 10 miliarde vom dori să depășim și acest volum. Investitorii turci se află în România de 20 de ani și ei au realizat investiții în valoare de 10 miliarde dolari. Există firme care doresc să facă noi investiții în România și am discutat cu Klaus Iohannis și i-am spus că daca ei vor fi sprijiniți vor asigura locuri de muncă pentru multi români. O firma turcă vrea să faca o investiție de 200 de milioane de dolari „, a declarat Erdogan în conferința comună cu Klaus Iohannis.

Declarațiile integrale ale celor doi președinți:

„Klaus Iohannis: Am ținut în mod expres să mă întâlnesc în aceste prime luni de mandat cu omologi ai mei și cu reprezentanți ai statelor cu care România are parteneriate strategice, așa cum este Turcia. Relații puternice între state presupun dialog permanent. Iar atunci când dialogul este la cel mai înalt nivel, așa cum se întâmplă astăzi, el arată un angajament comun. Salut în acest sens faptul că domnul președinte Erdoğan se află aici și îi mulțumesc pentru această vizită.

România și Turcia au obiective comune și interese reciproce. Despre acestea am discutat astăzi. Dar și despre contextul în care ne aflăm și despre modul în care putem dezvolta relația dintre țările noastre. Ne leagă apartenența la NATO, cooperarea în multe domenii, în special cel economic, dar și faptul că România susține Turcia în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Cred că atât UE, cât și Turcia ar avea de câștigat în toate domeniile, de la dezvoltare economică la stabilitate regională, în urma integrării europene a Turciei. Două dintre temele principale de dialog au privit securitatea în regiune și colaborarea economică. Convingerea noastră comună este aceea că o regiune sigură și prosperă este, fără îndoială, în beneficiul ambelor state și al cetățenilor noștri.

În primul rând, am avut o discuție aplicată despre evoluțiile geopolitice internaționale, cu accent pe imediata noastră vecinătate. Împreună cu preşedintele Erdoğan, am analizat stadiul implementării Planului de acţiune al Alianţei Nord-Atlantice pentru creşterea capacităţii operaţionale. Consolidarea apărării colective în cadrul NATO este un obiectiv comun al României și Turciei. I-am transmis omologului meu faptul că participarea Turciei la structurile de Comandă şi Control NATO care vor fi desfăşurate pe teritoriul României ar fi de o importanţă aparte pentru ţara noastră.

În doilea rând, cooperarea în domeniul economic și comercial reprezintă un atu în relațiile dintre țările noastre. Turcia este cel mai mare partener comercial al României în afara Uniunii Europene şi al 5-lea partener la nivel global. Va trebui să valorificăm împreună, prin soluții creative și eficiente, potențialul acestui parteneriat. Ținta fixată în comun pentru schimburile comerciale, de 10 miliarde de dolari, poate fi atinsă și chiar depășită în următorii ani. Ne dorim, de asemenea, extinderea cooperării bilaterale în proiecte economice pe piețe din alte zone, cum ar fi Asia Centrală și Caucaz.

Am avut, totodată, un schimb de opinii asupra unor dosare de mare actualitate de pe agenda internațională. Mă refer îndeosebi la acţiunile la împotriva terorismului și la nevoia unor eforturi comune și coordonate. În fine, România va prelua în semestrul al doilea al acestui an preşedinţia Organizației de Cooperare Economică la Marea Neagră. Direcțiile noastre prioritare sunt dezvoltarea profilul economic al organizației și o mai strânsă cooperare în domenii precum mediu, infrastructura și afacerile interne.

Continuitate și predictibilitate – acestea sunt coordonatele politicii externe pe care eu am asumat-o. Iar ele trebuie să se manifeste în toate aspectele, atât în cadrul organismelor la care suntem parte, cât și în relația bilaterală. Am asigurat partenerii turci că pot conta pe noi în acest sens. Și cum nu este bine să ignorăm evoluțiile de actualitate, domnule Președinte, dați-mi voie, în aceste împrejurări, să vă exprim condoleanțele mele și ale noastre pentru evenimentele nefericite de ieri și pot să vă asigur de toată solidaritatea noastră. Terorismul este un flagel groaznic care se extinde și în a cărui combatere, cu siguranță, națiunile noastre trebuie să colaboreze. Vă mulțumesc!

Recep Tayyip Erdoğan: Stimate domnule Preşedinte, stimaţi miniştri, stimaţi reprezentanţi ai presei, vă salut, în primul rând, cu sentimente sincere din inimă. Mă aflu în România, ţară prietenă şi aliatul nostru, după opt ani de la ultima vizită; în calitate de preşedinte sunt acum şi întreprind o vizită oficială. Ieri, la Istanbul, în cel mai mare tribunal din Istanbul au intrat cu forţa în biroul unui procuror şi, după ce l-au luat ostatic pe o perioadă lungă de timp, l-au ucis mişeleşte. El este un erou. Sigur că şi ei au plătit greu, au plătit scump acest act. Mulţumesc prietenului meu, domnului Preşedinte Iohannis, pentru amabilitatea de a-mi fi urat condoleanţe. Terorismul nu este o chestiune numai a zonei noastre, este o chestiune a întregii lumi şi lupta noastră trebuie să o continuăm în plan mondial. Procurorul turc în momentul de faţă va fi înmormântat la Moscheea Sultanahmet. Înmormântarea va avea loc astăzi. Eu îi urez să se odihnească în pace, îi doresc să aibă parte de Paradis. Am transmis condoleanţe soţiei, întregii familii. Sper, în această seară, să îi pot vizita şi să-mi exprim condoleanţele. Lupta noastră împtoriva terorismului trebuie să continue într-o manieră hotărâtă şi partidul nostru, Ak Parti, sigur că va lua măsuri referitoare la ceea ce s-a întâmplat şi consider că această acţiune teroristă a fost întreprinsă ca o atitudine împotriva partidului nostru, împotriva democraţiei. Democraţia este un sistem complex, care nu poate suporta terorismul. Cei care cred în democraţie, noi trebuie toţi să luptăm împotriva terorismului. În calitate de preşedinte al Turciei, în calitate de preşedinte ales de naţiunea turcă, sigur că voi continua această luptă până la capăt.

Dragi prieteni, din momentul în care am păşit în România, am fost primiţi cu ospitalitate deosebită şi atât în cadrul întrevederilor tête-à-tête, cât şi în plenul delegaţiilor. Noi am discutat despre relaţiile politice dintre Turcia şi România, relaţiile militare, relaţiile economice, relaţiile comerciale şi culturale. Sigur că, din punct de vedere politic, am dorit să mulţumesc României pentru sprijinul acordat pentru aderarea noastră la Uniunea Europeană şi cred că, în perioada următoare, sprijinul României va fi şi mai hotărât în acest proces de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Solidaritatea noastră se manifestă şi în alte planuri, de exemplu în cel militar. Suntem împreună în cadrul NATO, iar colaborarea noastră în cadrul alianţei se bazează pe solidaritatea dintre noi, care va continua în mod hotărât şi în viitor. Referitor la crearea acestui centru de comandă în cadrul NATO, în România, noi vom acorda sprijinul necesar după discuţiile care vor avea loc la Ministerul de Externe, MApN şi punctul nostru de vedere este unul pozitiv şi vom transmite cât mai repede cu putinţă răspunsul nostru. România se află într-un proces de dezvoltare. Suntem bucuroşi să vedem nivelul de dezvoltare al României. Din punct de vedere al relaţiilor economice, comerciale, volumul schimburilor comerciale dintre noi ne relevă o construcţie normală; avem un schimb de 6,3 miliarde de dolari, iar obiectivul nostru stabilit anterior este de a atinge 10 miliarde de dolari. Am discutat cu stimabilul meu prieten şi, în momentul în care vom atinge cele 10 miliarde, vom dori să depăşim şi acest volum. Investitorii turci se află în România de 20 de ani şi dacă privim, ei au realizat investiţii în valoare de 10 miliarde dolari, considerăm că sunt insuficienţi. De asemenea, oamenii de afaceri români fac investiţii în Turcia şi am dori ca oamenii de afaceri, ţările noastre să pătrundă împreună pe terţe pieţe şi, în felul acesta, să devină şi mai puternici.

Relaţiile noastre diplomatice, iată, avem 137 de ani de relaţii diplomatice între Turcia şi România. Noi trebuie să valorificăm într-o manieră superioară acest lucru. Suntem ţări apropiate. Într-o parte a Mării Negre este Turcia, de cealaltă parte, pe celălalt ţărm este România şi faptul că suntem ţări riverane, ţări prietene va contribui la dezvoltarea relaţiilor dintre noi. Comunitatea, popoarele turc şi român sunt legate unul de celălalt. De câte ori venim în România, nu simţim că suntem străini, ne simţim între prieteni, în casa prietenilor noştri şi acest lucru se datorează interesului românilor faţă de turismul din Turcia. 425.000 de turişti români au vizitat anul trecut Turcia. Acest lucru l-am spus şi în plenul delegaţiilor şi, dacă se va renunţa la viză, sigur că şi numărul turcilor care va vizita România va creşte. Vizele împiedică dezvoltarea relaţiilor turistice şi, din păcate, turcii nu pot veni în România. Sigur, am discutat despre relaţiile bilaterale. Ne-am referit la situaţiile din Siria, din Irak, din Balcani. Am avut această posibilitate. În partea noastră de sud a Turciei sunt evenimente, în Siria, în Irak. Două milioane de sirieni sunt, în momentul de faţă, în Turcia şi, până acum, noi am cheltuit 5,5 miliarde de dolari. Deci sunt două milioane de refugiaţi din această zonă. Noi, Turcia, ne-am asumat grija faţă de ei. Sigur, o să ne întrebaţi ce fac Naţiunile Unite, ce face Organizaţia pentru Refugiaţi. Am primit până acum 150 de milioane faţă de 5,5 miliarde de dolari pe care i-am cheltuit. Dar noi, întotdeauna, ne-am respectat cuvântul, am lăsat frontierele libere şi aceşti oameni au putut să vină în Turcia.

După cum ştiţi, am atins nivelul parteneriatului strategic în relaţiile cu România şi consider că şi relaţiile comerciale se vor dezvolta şi mai mult. Doresc să relev un adevăr, faptul că există firme care doresc să facă noi investiţii în România şi am discutat cu stimabilul meu coleg, domnul Iohannis, căruia i-am spus că dacă ei vor fi sprijiniţi – deci există o firmă care, în primă instanţă, vrea să facă o investiţie de 200 miliarde dolari. Acest lucru contribuie la ridicarea nivelului de dezvoltare a relaţiilor dintre Turcia şi România, acest va asigura locuri de muncă pentru un număr mare de români. Doresc, de asemenea, să mă refer la Centrele Culturale Yunus Emre, care sunt în activitate atât la Bucureşti, cât şi la Constanţa, ele colaborând cu Centrul Dimitrie Cantemir de la Istanbul, vor putea să contribuie la dezvoltarea relaţiilor culturale dintre ţările şi popoarele noastre. Un alt subiect, este vorba de cei 40 de studenţi români care studiază în Turcia, fie că îşi pregătesc teze de licenţă, de doctorat, noi am dori ca numărul lor să crească. În ceea ce priveşte unele investiţii din România, există o instituţie care se numeşte TIKA şi care şi-a asumat restaurarea unor monumente din zona Dobrogei. Acest lucru l-am discutat cu stimabilul meu prieten. Doresc, încă o dată, să mulţumesc foarte mult pentru ospitalitatea de care ne-am bucurat de când am venit în România, îmi exprim sentimentele mele de stimă faţă de dumneavoastră, reprezentanţi ai presei, şi vă mulţumesc!

Întrebare: Evenimentele de ieri, de la Istanbul, evenimente care precedă, de fapt, alegerile din Turcia creează îngrijorare?

Erdogan: Sigur, astfel de evenimente crează întotdeauna îngrijorare. Noi trebuie să luăm măsurile adecvate şi ele să fie făcute cunoscute populaţiei noastre pentru a preveni astfel de evenimente în viitor. La întoarcerea în ţară sigur că ne gândim să organizăm o reuniune la nivel înalt pentru că Turcia doreşte să rezolve acest proces. Considerăm că acest proces este pe ordinea noastră de zi. Terorismul sau organizaţiile teroriste în Turcia nu sunt noi, deci noi vom studia şi acest aspect. Dar un lucru este important: această organizaţie teroristă care încă întreprinde astfel de acţiuni oribile, trebuie să ne gândim şi la partidele politice care îi sprijină. Când vor înceta aceste partide politice să-i sprijine? Acest lucru este foarte important. Noi trebuie să studiem această acţiune. Chiar şi reprezentanţii media s-au străduit să transmită imediat imagini de acolo. Ce se câştigă transmiţând astfel de imagini, pentru că dacă n-am fi interzis transmiterea continuă a acestor scene, ele ar fi continuat toată ziua. Deci, aceasta nu este o atitudine umană. Vorbim de al-Qaida, de organizaţii teroriste, toţi sunt la fel. Şi? Noi vom studia această situaţie şi vom face declaraţii în acest sens. Ei pot să se ducă oricând şi să organizeze astfel de atacuri. Ei nu renunţă la arme, niciodată nu s-au comportat cinstit. Şi pentru că nu sunt cinstiţi, aceşti reprezentanţi ai partidelor politice încearcă să-şi prefigureze viitorul pe baza unor astfel de acţiuni. Cred că astfel de evenimente ar fi o lecţie pentru noi toţi şi doresc procurorului care a fost ucis să se odihnească în pace. Doresc ca întreaga noastră naţiune să manifeste răbdare, să manifeste inteligenţă şi să rezolve astfel de situaţii.

Întrebare: Domnule preşedinte, aş dori să ştiu dacă aţi discutat şi despre proiectul legat de cablul energetic dintre România şi Turcia, un proiect vechi. S-a semnat un acord. Care este stadiul proiectului? Mulţumesc.

Iohannis: Am abordat, în discuţia noastră tête-à-tête, această chestiune. În momentul de faţă, situaţia este următoarea: a existat un studiu de fezabilitate care a fost realizat acum mai mulţi ani, s-a considerat că nu toate datele relevante au fost elucidate şi s-a comandat de către autorităţile competente un nou studiu de fezabilitate, care relevă mai bine ce se poate obţine. Acest proiect este în prima fază de studiu şi l-am rugat pe domnul Preşedinte să aşteptăm un pic până avem concluziile noului studiu de fezabilitate şi, după aceea, să se găsească între cele două guverne cele mai bune soluţii pentru a continua, într-o formă sau alta, discuţiile pe securitate energetică.

Recep Tayyip Erdoğan: Mulţumesc. Acesta nu este un proiect nou, într-adevăr. Noi am discutat despre transferul de energie electrică atât din România, cât şi din Bulgaria. Miniştrii noştri ai Energiei îşi continuă întâlnirea. Sigur, principiul nostru este să câştige ambele părţi şi, până la urmă, noi vom face pasul în sensul de a alege cea mai bună ofertă.

Vizită scurtată

Erdogan va renunța la dineul pe care urma să-l dea în onoarea sa Klaus Iohannis la Cotroceni, din cauzaincidentelor de la Istanbul.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Iohannis, Tatiana Niculescu Bran, a confirmat, pentru Mediafax, că dineul oficial care era programat pentru ora 19.30, la Palatul Cotroceni, în onoarea preşedintelui Turciei şi a soţiei acestuia, Emine Erdogan, a fost anulat.

Cu puţin timp înainte de a fi primit de președintele Iohannis la Cotroceni, Recep Tayyip Erdogan a aflat că un sediu al partidului de guvernământ din Turcia a fost luat cu asalt de persoane înarmate. Incidentul vine după ce marți, un procuror a fost luat ostatic într-un tribunal din Istanbul şi, ulterior, a murit.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.