eRomania 3.0 sau ticăloșia digitală

Proiecte multe începute și uitate. Ori executate prost și imposibil de folosit. Toate din bani publici. Milioane pentru platforme IT tărăgănate cu anii, greu de utilizat ori lăsate de izbeliște, până când s-au perimat și n-au mai folosit nimănui. Într-o țară în care tehnologia informațională este printre cele mai performante din lume, este greu de conceput cum atâtea proiecte IT eșuează. Un alt domeniu transformat de politicieni în găuri negre, unde se pierd bani mulți și fără rost.

Ministerul Comunicațiilor avea anul trecut 132 de proiecte și studii în valoare de aproximativ 24 milioane euro, adică 107,6 milioane lei, care nu au fost folosite în scopul pentru care s-au realizat, după cum arăta un raport al Curții de Conturi din 2016.

„Unele dintre aceste proiecte sunt încă folosite, altele au fost de-a lungul anilor în comodat, iar o mare parte se află în depozitul MCSI, fiind nefolosite întrucât sunt depășite fizic“, transmitea anul trecut Ministerul Comunicațiilor.

Curtea de Conturi a efectuat în 2016 un audit financiar al contului anual de execuție a bugetului de stat pentru 2015 al Ministerului Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională – MCSI.

S-a constatat astfel că gradul de utilizare a acestor proiecte era foarte redus și au fost cerute informații despre măsurile întreprinse de conducerea MCSI pentru efectuarea unui control intern, cu scopul de protejare a fondurilor publice împotriva pierderilor cauzate de eroare, abuz, fraudă.

„Unele studii au fost valorificate, altele nu. Știu că unele erau finanțate de minister conform legii pentru cele două institute pe care ministerul le avea în coordonare – Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI) și Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații (INSCC). În fiecare an, în bugetul ministerului existau 10.000 euro, 20.000 euro, 30.000 euro echivalentul în lei, bani pe care ministerul, prin aceste institute, comanda fel de fel de studii“, spunea ex-ministrul Comunicațiilor Răzvan Coțovelea.

12 milioane euro a costat platforma eRomania și 1,4 milioane euro – platforma eAcademie

Ordine multe, fapte puține

S-a constatat că existau patru ordine ale ministrului ce aveau ca scop evaluarea unui număr de 132 de proiecte și studii, cu o valoare totală de 107.658.409,58 lei.

Mai mult, prin Ordinul MCSI nr. 570/26.09.2014, ministrul de la acea vreme, Alexandru Răzvan Coțovelea, dispunea formarea unei comisii de evaluare a proiectelor pentru stabilirea gradului de utilizare și măsurile ce trebuiau luate pentru valorificarea acestora. Comisia trebuia să ia mai multe măsuri legate de: analiza utilizării proiectelor care mai erau necesare MCSI și modernizarea lor; renunțarea la proiectele care nu mai erau utile MCSI și transferul lor către instituțiile subordonate; renunțarea la proiectele neviabile.

Prin Ordinul 58/28.01.2015, Sorin Grindeanu, ministrul Comunicațiilor de atunci, a înființat un grup tehnic de lucru pentru a verifica funcționarea proiectelor și studiilor.

Deși comisia a fost înființată, echipa de audit a Curții de Conturi a concluzionat că aceasta nu a realizat obiectivele pentru care a fost înființată. Conducerea MCSI nu a urmărit și nici nu a întreprins vreo măsură pentru îndeplinirea sarcinilor. Prin urmare, comisia nu și-a îndeplinit sarcinile pentru care a fost constituită.

„Conducerea MCSI nu a urmărit și nu a dispus măsuri pentru asigurarea ducerii la îndeplinire a prevederilor Ordinului nr. 570/2014, cu consecința imposibilității obținerii unei imagini exacte și corecte asupra unui număr de 132 proiecte și studii în valoare de 107.658.409,58 lei, deținute de MCSI și neutilizate în scopul pentru care au fost realizate. Grupul de lucru constituit în baza Ordinului nr. 53/28.01.2015, modificat de Ordinul nr. 400/23.07.2015, nu a dus la îndeplinire sarcinile primite, cu consecința imposibilității identificării proiectelor și stabilirii posibilităților de adaptare pentru a le da o utilitate viitoare“, se arată în Constatarea 20 din raportul Curții de Conturi.

Auditorii au făcut mai multe recomandări conducerii MCSI să se preocupe de realizarea obiectivelor trasate în Ordinul 570/26.09.2014 și să ia măsurile legale pentru cercetarea disciplinară a persoanelor care nu și-au îndeplinit sarcinile de serviciu primite prin cele patru ordine: 570/2014, 402/2015, 53/2015, 400/2015.
„Unele studii au fost valorificate, altele nu. Știu că unele erau finanțate de minister conform legii pentru cele două institute pe care ministerul le avea în coordonare – Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Informatică (ICI) și Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații (INSCC). În fiecare an, în bugetul ministerului existau 10.000 euro, 20.000 euro, 30.000 euro echivalentul în lei, bani pe care ministerul, prin aceste institute, comanda fel de fel de studii“, spunea ex-ministrul comunicațiilor Răzvan Coțovelea.

La Comunicaţii, miniştri mulţi, treabă puţină şi proastă: Valerian Vreme, Dan Nica, Marius Bostan şi Răzvan Coţovelea

e-Academie, prejudiciu cât investiția

În 2011, ministrul Comuncațiilor Valerian Vreme, PDL, anunța finalizarea platformei de instruire online pentru funcționarii publici – eAcademie. A fost realizată de firma SIVECO și a costat 5,8 milioane lei, respectiv 1,4 milioane euro, din fonduri UE.

Curtea de Conturi a concluzionat că există prejudiciu egal cu suma folosită pentru realizarea platformei din cauza mai multor nereguli. Ministerul nu avea calitatea de a oferi cursuri de formare profesională, nici nu știa dacă vor exista persoane interesate să urmeze cursurile gratuite și nici nu putea oferi o diplomă la absolvirea lor. Banii au fost cheltuiți degeaba pentru un proiect care nu a avut nicio finalitate.

„MCSI a solicitat aprobarea proiectului eAcademie pentru funcționarii publici fără a avea prevăzut în HG de înființare dreptul legal de a organiza cursuri de perfecționare a funcționarilor publici, mai exact, fără a avea calitatea de furnizor de formare profesională pentru funcționarii publici. (…) Singura instituție publică abilitată prin lege să desfășoare activități în domeniul formării profesionale a funcționarilor publici este Agenția Națională a Funcționarilor Publici, conform Legii nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și HG nr. 1066/2008 pentru aprobarea normelor privind formarea profesională a funcționarilor publici“, scrie în Raportul de audit al Curții de Conturi pe 2015.

MCSI nu a cerut codul sursă al aplicației de eLearning achiziționate și de aceea ministerul a trebuit să apeleze la furnizor, respectiv firma SIVECO, după cum a concluzionat Curtea de Conturi. Compania SIVECO spune că aplicația este proprietatea sa, a fost făcută din fonduri proprii, înainte de platforma eAcademie, iar ministerul a cumpărat doar drepturile de utilizare pe perioadă nedeterminată.

132 de proiecte și studii nefolosite. Valoarea lor este de 24 milioane euro

Mai scump, dar tot inutil

Mai mult, Raportul Curții de Conturi a precizat că ANFP avea deja o aplicație asemănătoare care costase 13,2 milioane lei, din care aproape 11 milioane lei nerambursabili.

„Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a derulat proiectul «Implementarea în sistem eLearning de programe de formare în domeniul administrației publice pentru sprijinirea dezvoltării societății informaționale», având ca obiectiv creșterea accesibilității și flexibilității ofertei de perfecționare a ANFP pentru funcționarii publici, prin intermediul tehnologiei informației și comunicării. Valoarea totală a proiectului era de 13.284.301,16 lei, din care asistența financiară nerambursabilă de 10.883.759,00 lei. Față de cele prezentate, Studiul de fezabilitate putea ține cont de existența acestor platforme similare de eLearning și putea să ajusteze numărul potențialilor cursanți și a grupului-țintă.“

Fostul ministru al Comunicațiilor Răzvan Coțovelea spunea că în timpul mandatului său a fost efectuat un audit tehnic la proiectul eAcademie și a dat un ordin pentru operaționalizarea platformei, care stătea neutilizată.

„Am făcut un audit tehnic asupra proiectului eAcademie, în urma căruia am emis un ordin cu responsabilități clare. Voi face cerere la minister să-mi facă o copie conform cu originalul după ordinul dat de mine, după care voi face o întâmpinare să văd ce scrie în acel raport, punând la dispoziție Curții de Conturi ordinul, dacă nu-l are. Dacă este așa, voi face apel, pentru că nu e corect. Putea să menționeze atât: «Coțovelea a dat ordin să se facă, dar la data evaluării noastre am observat că nu se face», și totul ar fi fost în regulă“, comenta Răzvan Coțovelea.

Cu toate acestea, concluziile Raportului Curții de Conturi a fost clar. „Studiul de fezabilitate nu prezintă informații din care să rezulte că a ținut cont de faptul că la data întocmirii nu exista nicio obligație legală sau motivare a funcționarilor publici prin acordarea unei diplome recunoscute pentru participarea la cursurile ce urmau a fi ținute pe platforma eAcademie pentru funcționari publici.“

Platforma eAcademie nu a fost folosită în perioada 2011-2015, doar 55 de persoane din MCSI urmând cursurile de instruire, deși a fost proiectată pentru 66.000 de funcționari publici, după cum scrie în Raportul Curții de Conturi.

Curtea de Conturi nu a apreciat competenţele digitale ale lui Sorin Grindeanu

eAcademie – scoasă la lumină după 4 ani

Un alt ministru al Comunicațiilor, Marius Bostan, spunea anul trecut că a reușit să o facă funcțională „Am descoperit sisteme construite și care nu-și atingeau obiectivele de performanță. Unul dintre ele este eAcademie. Am reușit în timpul acesta scurt să ajungem de la un sistem folosit de 100 de oameni la un sistem în care s-au înrolat peste 500 de instituții publice și sunt peste 7.000 de funcționari înrolați la cursuri de e-guvernare. Până la sfârșitul anului eu sper să fie măcar 30.000-40.000 de funcționari publici înrolați la aceste cursuri gratuite. Există, așa, un întreg concurs de a face cursuri pe bani. Aceste cursuri sunt puse la dispoziție gratuit pe o platformă de educație. Am reușit s-o scoatem la lumină.“

eRomania – un proiect, mai multe platforme

Strategia de informatizare a administrației publice, eRomania, a început în 2009, pe vremea guvernării PD-L, în timpul mandatului fostului ministru al Comunicațiilor Gabriel Sandu. Prim-ministrul din acea vreme, Emil Boc, a fost prezent la lansare și foarte încrezător „Este un program de succes și sunt convins că românii îl vor utiliza eficient, salvând timp și bani.“

Pentru demararea proiectului, Ministerul Comunicațiilor a plătit 12 milioane euro. Scopul platformei era să ofere informații despre toate unitățile administrativ-teritoriale, precum și despre situația unor proiecte legislative.

În decembrie 2013, Dan Nica, alt ex-ministru al Comunicațiilor, a comandat un audit pentru eRomania firmei Deloitte. În urma controlului, s-a stabilit ca firma Omnilogic să plătească penalități de întârziere de circa 1,62 milioane lei.

Abia în 2014 site-ul a fost lansat online, însă platforma era greu accesibilă și neactualizată. Echipamentele hardware și aplicațiile software achiziționate nu aveau nici garanție, nici mentenanță.

Procurorii DNA i-au pus sub acuzare în 2015 pe Elena Udrea și Dorin Cocoș, întrucât ar fi pretins 3 milioane euro pentru deblocarea plăților la ceea ce au numit platforma eRomania2. Contractul urma să fie executat de compania Omnilogic, condusă de Gabriel Marin, în baza contractului cu Ministerul Comunicațiilor, din 2010. Valoarea totală a proiectului era de 52.057.828 lei, fără TVA, respectiv 12 milioane euro. În același an, directorul general Omnilogic a acuzat lipsa garanțiilor de finanțare ale statului și a apreciat că recuperarea banilor va avea loc pe parcursul a 3-5 ani.

„Sistemul eRomania, despre care mi-e foarte greu să vorbesc, deține o infrastructură solidă de calcul. Din păcate, el a fost proiectat cu ceva timp în urmă și nu atinge obiectivele de performanță stabilite. Am încercat să o reutilizăm, nu s-o închidem, nu s-o aruncăm la gunoi, ci s-o reutilizăm și să folosim puterea de calcul cât mai bine. Am făcut un plan de reutilizare și sunt convins că el va fi continuat și vor fi folosite aceste lucruri, nu închise, nu aruncate, la fel ca alte studii pe care le-am găsit aici, făcute și care nu au fost folosite de-a lungul timpului“, spunea anul trecut ex-ministrul Comunicațiilor Marius Bostan.

Ultima platformă eRomania, alte 2,5 milioane euro

În ianuarie 2017 a fost licitat de către Ministerul Comunicațiilor un nou proiect eRomania, estimat la 11.175.787 lei, respectiv 2,5 milioane euro, din fonduri UE. Contractul prevede achiziția de studii, analize, servicii de consultanță și cursuri de formare profesională în domeniul e-guvernare.

Caietul de sarcini a fost semnat pe 22 decembrie 2016 de Radu Horia Dorcioman, secretar de stat în MCSI.

O posibilă explicație, oferită astăzi de DNA

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi a cerut Procurorului General sesizarea președintelui României în vederea dreptului de a declanșa urmărirea penală a fostului ministru Valerian Vreme. Acesta este suspectat că în calitate de ministru al Tehnologiei Informației și Comunicațiilor a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu cu un prejudiciu de peste 11 milioane euro.

Conform procurorilor DNA în perioada septembrie 2010 – februarie 2012, Vreme Valerian, în calitate de ministru al comunicațiilor și tehnologiei informației, cu încălcarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice, a încheiat cu D.Con-Net AG, lider al unei asocieri de firme, un contract ce avea ca obiect închirierea pe o durată de 16 luni și 13 zile, cu opțiune de cumpărare, a drepturilor neexclusive de utilizare a produselor software Microsoft în școli. Acest lucru s-a întâmplat în condițiile în care Acordul-cadru de furnizare nr. 32/12.08.2009 nu permitea încheierea unui astfel de contract subsecvent. Prin acest demers s-a cauzat, pe de o parte – un prejudiciu Ministerului Comunicației și Tehnologiei Informației, în valoare totală de 11.291.793,99 euro, iar pe de altă parte – un folos patrimonial necuvenit, în același cuantum, în favoarea D.Con-Net AG. Procurorii au atașat cererii și un număr de 4 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.

În acelaşi dosar, DNA i-a pus sub acuzare pe 10 aprilie 2017 pe Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, reprezentanţi ai firmei „D.Con-Net AG”, pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, fiind luată şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. În dosarul „Microsoft 3” mai sunt cercetaţi Ion Adrian Stănescu şi Andrei Săvulescu, consilier asistent, respectiv director general la Direcţia generală pentru politici şi programe în domeniul societăţii informaţionale din cadrul Ministerului Comunicaţiilor, precum şi Călin Tatomir, director general „Microsoft” România SRL. Anchetatorii susţin, într-un comunicat de presă, că faptele au fost comise în contextul în care, în luna aprilie a anului 2009, expira contractul comercial de închiriere licenţe „Microsoft”. Gabriel Sandu, în calitate de ministru al Comunicaţiilor, a optat pentru varianta încheierii unui nou contract de închiriere software, fapt care nu se putea realiza, conform legislaţiei în vigoare, decât prin organizarea unei licitaţii publice. DNA a precizat: „În acest context, inculpaţii Pescariu Dinu Mihail şi Florică Claudiu Ionuţ, în calitate de reprezentanţi în fapt/drept ai societăţii D.CON.NET AG, pentru a fi favorizaţi în câştigarea licitaţiei publice, prin intermediul unui om de afaceri, au luat legătura cu ministrul de la acea vreme, Sandu Gabriel, căruia i-au şi plătit în acest scop suma de 2.196.035 euro (pentru aceste fapte, prin Sentinţa nr.258/24.03.2016 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în dosarul nr.1191/1/2015, au fost condamnaţi Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel pentru trafic de influenţă). În urma înţelegerii avute de Pescariu Dinu Mihail şi Florică Claudiu Ionuţ cu ministrul Sandu Gabriel, acesta din urmă a aprobat documentaţia de atribuire aferentă procedurii de licitaţie deschisă, iniţiată pentru «Achiziţionarea dreptului de utilizare de produse software prin închiriere cu opţiune de cumpărare». Documentaţia care a stat la baza licitaţiei (referat de necesitate şi caiet de sarcini) conţinea condiţii restrictive nejustificate de participare la licitaţia organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG, în calitate de lider al unei asocieri din pare făcea parte şi firma Dim Soft SRL.

Încrengătura afacerilor duce până la liderul Federației Sindicatelor Libere din Învățământ de la acea vreme Aurel Cornea. Ginerele acestuia, Claudiu Ionuț Florică era administratorul societății D.I.M. Soft SRL care avea ca unic acționar firma D.Con-Net AG.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Paul Dumitrescu 5138 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.