Escapada muierească, „acoperire” cabotină băsească

„Răspunsul meu categoric este DA, şi vă asigur că nu va rămâne doar o simplă afirmaţie”, declara Traian Băsescu joi seara, răspunzând întrebării dacă serviciile secrete româneşti au fost pe urmele lui Nuţi Udrea şi ale celorlalte două companioane de escapadă. Cu acest răspuns parcă-ţi mai vine să coabitezi, ştiut fiind că suntem în campanie electorală şi se spun toate trăsnăile posibile şi imposibile, doar-doar vor fi prostiţi oamenii. Ce ne facem însă când acest delir, pe care unii îl numesc bahic sau generat de Cupidon, exagerat, cred eu, duce la aberaţii şi poate crea un autentic incident diplomatic extern, atunci când Băsescu comentează imaginile cu Nuţi, Alina şi cealaltă fotografiate în faţa hotelului parizian de lux, unde au fost cazate vreo patru zile, cu o mie de euroi pe noapte. „Poate un paparazzi, la 6 luni distanţă, să facă rost de factura de cazare? Este o operaţiune pe care un serviciu românesc şi unul francez şi le-ar fi făcut între ele”. „Niciun ofiţer al unui serviciu român de informaţii nu se putea duce la recepţia hotelului şi să îl pună pe recepţioner să caute din urmă cu 7 luni. E clar că a fost o colaborare (între serviciile secrete româneşti şi cele franceze – n.n.), după ce şi-a depus Elena Udrea candidatura”, declara el. Un stil grobian de gândire nu putea emite decât atare elucubraţii, nu putea găsi altă modalitate de a o albi imediat pe Udrea, indiferent ce a făcut, decât recurgând la cele mai rudimentare idei, dând vina pe serviciile străine, acuzându-i pe alţii de complot şi arătând cu degetul la paiul din ochii altuia, dar ignorând bârna din ochii proprii.

Că Băsescu recurge la asemenea argumente futile e o problemă ce ţine de stilul său de viaţă şi gândire, dar de ce târăşte ţara în războaiele sale cupidonice, muiereşti şi sufleteşti? De ce trebuie să creadă românii că, dacă lui i se rupe şliţul sau Gabrielei îi sunt largi bikini, iar amănuntele astea devin publice, la mijloc ar fi o colaborare între servicii secrete din România şi altă ţară, şi nu o treabă simplă de paparazzi de aici sau de pe malurile Senei? De fapt, Băsescu face ce ştie el mai bine, creează un scandal din orice, după care atâţia sar să lămurească povestea cusută cu aţă albă, uitând de unde s-a plecat. Mai nimeni nu se întreabă, vorba Elenei Ceauşescu (Doamne, unde ne-a adus acest regim!), „dar dovada, unde este dovada?”.

În cei zece ani cât a stat la Cotroceni, dacă a realizat cu adevărat ceva, apoi Băsescu se poate mândri că a creat atâtea scandaluri, inclusiv internaţionale, un capitol la care nu se compară cu predecesorii săi de după 1989 şi nici cu perioada Războiului Rece. De fapt, la începutul lui 2005, când încă nu se familiarizase cu încăperile Palatului Cotroceni, proaspătul preşedinte a dat tare de tot cu mucii în fasole, deschizând astfel lunga sa serie de gafe, care au creat nu o dată încurcături internaţionale ţării noastre. Atunci, hodoronc-tronc, vrând să dea o copită fostei guvernări de stânga şi, totodată, dorind cu orice preţ să arate că el este un soldat credincios al „axei (horribile dictu!) Bucureşti-Londra-Washington, pe care o clama cu atâta tam-tam, el s-a trezit acuzându-l public pe premierul francez Jean-Pierre Raffarin că a luat nu ştiu ce mită din România. Nici vorbă de probe, nici vorbă de elemente concrete incriminatorii, nicio teamă de jocul cu afirmaţiile gratuite! Deşi nu ne face deloc plăcere, trebuie să amintim că a fost o declaraţie ce a provocat şoc în cercurile politice şi diplomatice europene, în rândul opiniei publice româneşti şi din Hexagon.

Era un fapt firesc, dat fiind că, până atunci, nu se prea întâlniseră atare acuze între două ţări membre ale aceleiaşi alianţe politice şi militare – recte NATO – şi în condiţiile unui stat, România, ce bătea la porţile UE. Pe urmă, sau înainte de toate, Franţa cea incriminată a fost ţara occidentală care se bătuse cel mai mult ca România să fie admisă în NATO încă de la summitul de la Madrid al Alianţei, atunci preşedintele Jacques Chirac făcând un lobby greu de descris în favoarea Bucureştiului. Dincolo de orice, un lucru este cert: am asistat la prima ieşire grobiană a noului preşedinte al României, care, din păcate, a considerat arena internaţională drept o punte de vas pe care el poate spune orice, că doar e unicul la comandă! Pe măsură ce timpul s-a scurs, serviciile l-au încălecat mai abitir decât pe Elena Ceauşescu, creându-i senzaţia că este păpuşarul şef. De aici şi ideea cretină că acestea pot intra în jocuri cu unul străin, cel francez în cazul de faţă, pentru a se preta la găinării de genul asigurării filajului escapadei pariziene a trei muieruşti. De ar fi aşa, vă imaginaţi ce număr uriaş de oameni ar trebui să aibă acel serviciu ştiind că, zilnic, la Paris vin câteva zeci de mii de fiice, soţii, nurori sau amante de VIP-uri!

De fapt, în ignoranţa sa proverbială, la care se adaugă angoasa teribilă a ultimelor zile la Cotroceni, Băsescu nu ştie că, tot la Paris, sunt câteva zecii de mi de români, mulţi dintre ei lucrând în locuri selecte, poate şi la acel hotel, şi nu e deloc greu ca o vorbă privind prezenţa Elenei Udrea să circule rapid, inclusiv la Bucureşti, de unde un paparazzo ajunge în trei ore la Bristol. O copie după o factură? Păi şi eu pot obţine telefonic, pretextând că mi s-a pierdut, sau mituind pe cineva din administraţie cu acces la computerul hotelului. Din toate explicaţiile, Băsescu a ales-o pe cea imposibilă, denaturând lucrurile şi ducându-le spre absurd, gândind ca o fiară încolţită şi acţionând ca un fante cabotin de Obor!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Dumitru Constantin 677 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.