Este sau nu posibilă reluarea votului de urmărire penală a lui Oprea

Liberalii ar vrea ca votul din Senat în cazul lui Gabriel Oprea să fie reluat şi a cerut PSD-ului, care are majoritate în Senat, alături de ALDE, să accepte propunerea.

Şi, cum răspunsul lui Călin Popescu Tăriceanu, care a declarat că este în favoarea propunerii, dacă se găseşte un “temei regulamentar”, nu a întârziat să apară, Gabriel Oprea a reacţionat într-o postare pe Facebook.

Acesta a anunțat că va cere chiar el președintelui Senatului să se reia votul, deşi, la ședința de marți, le-a solicitat colegilor să voteze împotrivă.

Liviu Dragnea a spus că este de acord cu reluarea votului în Senat propus de PNL, dar a susţinut că majoritatea voturilor din Senat au venit de la liberali, pe care i-a acuzat de ipocrizie.

În faţa acuzaţiilor că PSD-ul l-a salvat pe fostul ministru în Senat de la urmărirea penală, Dragnea a arătat cu degetul şi către cei care „l-au creat pe Gabi Oprea” și „care au dat impresia că deasupra lui e numai cerul”.

“Cazul Gabriel Oprea ar trebui asumat de cei care au creat UNPR”

“(…) Nu Gabi Oprea este principalul vinovat pentru situația în care a ajuns, ci cei care l-au creat acum mult timp și care l-au încurajat, și care i-au spus că trebuie să fie unul dintre cei mai puternici oameni din România și care acum tac chitic”, a declarat Dragnea joi la finalul Comitetului Executiv Național al PSD.

Totodată, liderul PSD a dat asigurări că „la alegerile din 11 decembrie, Gabriel Oprea NU va fi pe listele PSD!”.

Propunerea PNL apare simultan cu cea făcută de preşedintele Klaus Iohannis, care doreşte eliminarea imunităţii pentru foştii miniştri, care sunt parlamentari. Precizările vin în contextul în care PSD şi PNL vorbesc despre eliminarea tuturor imunităţilor din Constituţie.

Preşedintele României spune însă că ar trebui clarificat doar regimul foştilor miniştri: „În politică, cine are o problemă, nu mai poate să meargă mai departe până nu se clarifică această chestiune. În faţa legii toţi suntem egali, dar în politică mai apar şi alte considerente „, a afirmat preşedintele ţării.

„Cum să aşteptăm ca un cetăţean să aibă aşteptări de la un parlamentar dacă acolo sunt mai multe persoane urmărite penal, altele condamnate penal. Până nu rezolvăm această chestiune, o să avem o problemă. Lupta anti-corupţie este o necesitate”, a completat Iohannis.

Şi DNA a criticat votul din Senat spunând că votul senatorilor are drept consecinţă „blocarea anchetei penale faţă de Gabriel Oprea cu privire la infracţiunea de ucidere din culpă şi îi plasează pe procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în imposibilitatea stabilirii răspunderii penale a fostului ministru de interne pentru moartea poliţistului Bogdan Gigină”.

Vicepreședintele Senatului, Ioan Chelaru, a declarat joi că, regulamentar, votul în cazul cererii DNA pentru urmărirea penală a fostului ministru de Interne Gabriel Oprea nu poate fi reluat de Camera superioară a Parlamentului.

Chelaru a explicat, într-o declarație acordată Agerpres, că nu există prevedere legală care să permită reluarea votului pe o speță câtă vreme nu a existat un viciu procedural.

Urmează ca luni Conducerea Senatului să ceară un punct de vedere al Comisiei juridice privind reluarea votului în acest caz.

Judecătorul Cristian Dănileţ (foto) a explicat, într-o postare pe blogul său, care este poziţia sa faţă de posibilitatea reluării votului dat de senatori în cazul lui Gabriel Oprea.

„Se pare că se doreşte o reluare faţă de votul de luni dat de Parlament cu privire la imunitatea unui fost ministru care este şi parlamentar.

Pentru că în spaţiul public s-au ridicat câteva întrebări legate de această posibilitate, o să aduc câteva lămuriri.

Moduri de sesizare a Parchetului

Există moduri de sesizare generale – cum sunt plângerea din partea victimei, denunţul formulat de un martor, sesizarea din oficiu de către organul de urmărire penală; şi moduri de sesizare specială – de exemplu, în cazul militarilor sau a demnitarilor.

Titularul sesizării în cazul unui ministru senator

Pentru un ministru care este senator, doar Senatul poate cere urmărirea penală pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei lor (art. 109 alin. 2 din Constituţia României). Conform deciziei CCR nr. 665/2007, această dispoziţie priveşte şi pe foştii membri ai Guvernului.

Aşadar: cu privire la miniştri nu se foloseşte noţiunea de „imunitate” (care îi priveşte numai pe parlamentari); nimeni altcineva nu poate trimite o sesizare la Parchet cu privire la fapta unui ministru.

Procedura de cerere a urmăririi penale

Procedura prin care Senatul cere urmărirea penală a unui ministru care este şi parlamentar este descrisă în art. 12-18 din Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială, precum şi art. 150-153 din Regulamentul Senatului).

Comisia juridică face un raport. Propunerea de începere a urmăririi penale în cameră se face în prezenţa celui în cauză, care are dreptul să îşi expună punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal. Se procedează la vot secret exprimat prin bile. Hotărârea se ia cu majoritatea senatorilor prezenţi. În cazul în care se adoptă hotărârea, ea se trimite la ministrul justiţiei. Competenţa de efectuare a urmării revine PICCJ/DNA, iar cea de judecată revine ICCJ.

Aşadar: a) Parlamentul este cel care cere Parchetului efectuarea urmăririi penale – prin urmare, nu este nevoie de o lucrare care să vină, anterior, de la procurori. b) În timpul dezbaterii nu se comenteză probele dintr-un evectual dosar judiciar, acte procedurale întocmite de vreun organ al statului, vinovăţia persoanei în cauză.

Procedura la Parchet până la primirea cererii

E posibil ca procurorii să înceapă un caz mai înainte de a şti că este vorba de un ministru. Aşadar, procurorii sunt obligaţi să înceapă urmărirea pentru fapta sesizată (art. 305 alin.1 C.proc.pen).

Când descoperă persoana care a comis-o, trebuie să continue urmărirea faţă de persoana respectivă, care devine suspect. Dar atunci când este vorba de un ministru, e nevoie de cererea arătată mai sus (art. 305 alin.3). În acest caz, conform art. 2941 C.proc.pen, parchetul sesizează Parlamentul, înaintând totodată un referat întocmit de procuror, care va cuprinde date şi informaţii cu privire la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală de către persoana cu privire la care se solicită autorizarea. Tot ceea ce se întâmplă la Senat a fost deschis mai sus.

Aşadar: nu e nevoie să se trimită tot dosarul către Parlament.

Reluarea votului

Conform art. 228 alin. 2 C.proc.pen dacă nu este această cerere, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare în lipsa acestora. Acesta este un imediment la continuarea acţiunii, potrivit art. 16 alin. 1 lit. (e) C.proc.pen. Soluţia este închiderea cazului prin clasare.

Dar acesta se poate deschide dacă se îndeplineşte condiţia, spune art 16 alin.2 C.proc.pen, adică dacă se formulează cererea.

Dacă nu există cererea, cazul se închide pentru respectiva persoană cu privire la acea faptă (art. 315 alin. 1 lit b). Dacă apare cererea după acest moment, cazul se redeschide (art. 335 alin. 2 C.proc.pen).

Aşadar: dacă un caz poate fi redeschis pentru că a dispărut impedimentul, înseamnă că acesta nu este un blocaj ireversibil. Ca urmare, cererea de urmărire penală a unui ministru care iniţial nu a mai fost promovată poate fi ulterior reiterată.

Procedura de vot are legătură cu o învinuire penală şi este dată de un organism politic. Acest organism poate face oricând, oricâte cereri de urmărire penală a unui ministru. În acest domeniu nu există principiul NE BIS IN IDEM, adică să fie împiedicată o a doua cercetare pentru aceeaşi faptă, şi spun asta având temei două motive simple: (a) Parlamentul nu acţionează ca un organ judiciar, pentru a se spune că o soluţie a sa este definitivă şi ar avea autoritate de lucru soluţionat/judecat ; (b) nu există vreun impediment de reluare a votului prevăzut expres în Regulamentul camerei sau în legea răspunderii ministeriale.

Concluzie: Dacă nu s-a admis o dată propunerea de a se formula cerere de urmărire penală a unui (fost) ministru parlamentar, este oricând posibil să se repete această cerere, întocmai cum un denunţ poate fi formulat de mai multe ori de către aceeaşi persoană. Prin urmare, pentru a se exprima un nou vot în chestiunea urmăririi penale, nu este nevoie nici de probe noi aduse de procurori, nici să se găsească vicii în prima procedură. Este vorba pur şi simplu de o nouă procedură declanşată pentru aceeaşi faptă”.

Citeşte şi Gorghiu: Categoric votul în cazul Oprea se poate relua

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.