Președintele Recep Tayyip Erdogan a promis „o Turcie nouă” după lovitura de stat ce a eșuat vineri. Formula sa era deja în curs de aplicare, dar tentativa de preluare a puterii, pe care Erdogan a numit „un dar de la Dumnezeu”, îi dă instrumente suplimentare pentru a realize schimbarea feței țării. El a ținut precizeze că Turcia intenționează să fie diferită: puterea va trebui să se concentreze în mâinile președintelui, iar vechile elite seculariste ar trebui să aibe un rol politic mai mic. Dacă piețele de peste mări și țări vor coopera cu Ankara, rămâne o întrebare încă fără răspuns având în vedere că Turcia are unul dintre cele mai mari deficite de cont curent între statele din G-20.
„Moștenirea unei societăți pluraliste, seculare, moderne pare să dispară și aceasta urmează să fie înlocuită cu ceea ce pare să fie o democrație a unui singur partid”, a declarat Gary Greenberg, manager de portofoliu pentru piețele emergente la Hermes Asset Management din Londra. Vechea poveste a Turciei este bine cunoscută: din când în când, armata, ca garant a laicității încă din vremea lui Kemal Ataturk, a intervenit pentru a tăia avântul majorității conservatoare religioase. Evenimentele de vineri a pus pe tavă o țară diferită, analiștii remarcând că majoritatea conservatoare nu a fost doar ținta loviturii de stat pentru că și pretinșii complotiști au fost conservatori religioși. Cu laicii aparent pe margine, Erdogan și-a găsit un nou dușman, până de curând un aliat: clericul Fetulallah Gulen, aflat în exil în SUA. Când a început tentativa de lovitură de stat, Erdogan a acuzat imediat o anume „structură paralelă” instigatoare, cu referire la Gulen și adepții săi.
Partidul Popular Republican, secularist, a condamnat intervenția armatei. Grupul media Dogan, care de ani de zile a apărat ideea de secularism în fața lui Erdogan, l-a promovat la TV în noaptea de vineri spre sâmbătă pentru a permite țării să știe că el este responsabil. La câteva ore de la eșecul loviturii de stat, 2.800 de soldați și ofițeri au fost arestați. Duminică, Erdogan a promis să curețe țara de „virusul” gulenist. Gulen a negat orice implicare, acuzându-l pe Erdogan că și-a încescenat singur lovitura pentru a îi elimina pe adversari. Erdogan pare să-și impună controlul deplin asupra instituțiilor de stat și să schimbe sistemul politic hibrid al Turciei, în sensul concentrării puterii în mâna președinției, mai degrabă decât în cea a Parlamentului. El este ajutat în acest demers de adepți înfocați, pe care i-am vazut răspunzând imediat la îndemnurile lui Erdogan de ieșire în stradă. Vineri seara au fost chemați să apere regimul prin muezini, care făceau apel non-stop prin minaretele din întreaga țară. Mulți tineri însă nu au răspuns la acest apel venit pe filieră religioasă. “Nu am de gând să stau în fața unui tanc pentru a-l proteja pe Erdogan. Turcii educați, occidentalizați, nu au nicio miză în această țară. Ceea ce s-a întâmplat nu este războiul nostru”, a declarat pentru Bloomberg un bărbat de 38 de ani, director de publicitate, care a dorit să rămână anonim.
Duminică, suporterii lui Erdogan s-au adunat în districtul conservator Fatih din Istanbul pentru a asculta discursul președintelui, care a apărut înconjurat de consilierii săi și de imami cu turban. „Ne dorim reintroducerea pedeapsei cu moartea”, a scandat mulțimea. Claxoanele celebrării victoriei s-au auzit în Istanbul până noaptea târziu, în timp ce zeci de mii de oameni au dat curs îndemnului de a rămâne de veghe pe străzi și piețe. Această fervoare i-a dat lui Erdogan mijloacele să epureze sistemul judiciar fără să furnizeze dovezi pentru fărădelegi individuale. Până duminică, mai mult de 6.000 de persoane au fost arestate, potrivit ministrului Justiției, Bekir Bozdag, care a adăugat că acest număr va fi și mai mare. Printre cei arestați sunt și 2.700 de judecători. Erdogan pare să dorească să-și mențină zelul în viața publică. În Fatih, el le-a spus susținătorilor să umple piețele. “Această situație nu ne permite să ne odihnim. Nu este o operație de doar 12 ore. Vom continua lupta cu hotărâre”, a declarat Erdogan. “Se pare că încearcă mobilizarea pentru crearea unei lumi post-lovitură de stat”, susține Naunihal Singh, autorul lucrării „Acapararea puterii: Logica strategică a loviturilor militare” și profesor asistent la War College Air din Montgomery, Alabama. Singh a declarat de asemenea că epurarea în masă comandată de Erdogan constituie „un joc foarte riscant”, deoarece „creează tulburări civile-militare, în special în cazul în care apar violențele fizice”. În Turcia, serviciul militar este obligatoriu și în felul acesta foarte mulți turci riscă să fie bătuți. Un consultant financiar din Istanbul, Attila Yesilada, spune că turcii vor fi martorii unui proces de schimbare constituțională în sensul transferului de putere de la Parlament la președinție. Aceasta e de altfel dorința exprimată de Erdogan de când a ajuns în fruntea statului, în 2014, dar pe care nu a putut să o pună în practică pentru că nu dispunea de voturi suficiente în Parlament.
“Mă aștept ca el să pună Parlamentul în fața faptului împlinit și anume să fie de acord cu organizarea unui referendum pentru o reformă constituțională sau va declanșa alegeri anticipate”, a declarat Yesilada. Având în vedere simpatia crescută după lovitura de stat eșuată precum și slăbiciunea electorală tot mai mare a celor partide de opoziție, Partidul Mișcării Naționale și Partidul Poporului Democrat (pro kurd), Erdogan ar putea să spere într-o supermajoritate parlamentară, mai spune Yesilada. Amploarea ambițiilor lui Erdogan au fost clare începând cu 2011, pe când era premier. El a militat apoi pentru o schimbare serioasă a țării, printr-o serie de proiecte de construcții masive până în 2023, când se vor împlini 100 de ani de la fondarea Turciei moderne de Mustafa Kemal Ataturk. Erdogan a promis să creeze „generații pioase”, adică invers față de misiunea lui Ataturk de a seculariza Turcia. Erdogan a crescut dramatic numărul de școli religioase și a extins educația religioasă în școlile secundare obișnuite. Acest lucru a dus la temeri printre unii cum că Erdogan vrea să creeze o republică islamică, ceea ce el a negat întotdeauna. Una din țintele majore ale președintelui pentru 2023 este ca Turcia să devină una dintre primele zece economii ale lumii, cu un produs intern burt de 2 trilioane de dolari, față de 720 de miliarde de dolari cât reprezintă azi.
O creștere economică încetinită, birocrația, controalele judiciare etc au pus până acum frână asupra mediului economic și au pus în pericol țintirea obiectivului propus pentru 2023. “Din punctul de vedere al lui Erdogan, numai dacă el poate controla justiția și instituțiile economice, doar atunci va putea să investească în proiectele pe care le visează”, susține Yesilada. În urma evenimentelor dramatice de vineri, el este foarte aproape să garanteze acest control.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.