Etnia sedusă și abandonată

Cândva, Ioan Budai Deleanu le-a dedicat „Țiganiada“. Apoi, după Revoluție, n-au mai fost de acord să li se spună țigani, ci romi. Cu timpul, liderii lor i-au organizat în tot soiul de partide, organizații și asociații care s-au implicat în viața politică. Și toți, fără excepție, le-au promis câte-n Lună ș-n stele. Dar, odată ajunsă în diverse funcții, elita etniei și-a uitat promisiunile, astfel că majoritatea populației rome trăiește și acum la limita de jos a sărăciei.

Indiferent dacă ei își spun romi sau țigani, nimeni nu știe precis câți sunt cu adevărat. Statisticile oficiale menționează cifra de circa șase sute de mii de persoane. În schimb, unii dintre liderii lor susțin că ar fi în jur de trei milioane. Dar asta nu are nicio importanță: sunt cetățeni români și au toate drepturile care decurg din acest statut. Motiv pentru care, în cursul campaniilor electorale, absolut toți politicienii le-au „făcut curte“. Primul care și-a asumat, oficial, colaborarea cu etnia țigănească a fost președintele Traian Băsescu, cel care s-a ales și cu foloasele, dar și cu ponoasele acestei colaborări.

Împăratul Iulian şi Partida Romilor

Un „rege“ pentru liniștea președintelui

Conform Constituției, România este republică. O republică în care totuși coexistă un „rege“, ba chiar și un „împărat“ al etniei romilor. Iar ei împreună cu „supușii“ lor sunt o masă de votanți, care și-au dovedit deseori utilitatea electorală.

Anul 2009: aflat în plină campanie electorală, Traian Băsescu a avut o întâlnire „la nivel înalt“: cea cu familia „regelui“ Cioabă. Într-un interviu acordat ulterior, am aflat că „în 2009 noi am susținut PDL-ul și, implicit, am susținut candidatura președintelui Băsescu. Campania a fost cât se poate de pe față, în sensul că noi, familia Cioabă, am luat parte la acțiuni ale campaniei electorale, chiar la mitingul care a avut loc în Sibiu, unde erau foarte mulți oameni. Tatăl meu era pe scenă și, după ce președintele Băsescu și-a prezentat echipa, a venit țintă la tatăl meu și l-a luat de mână și a ieșit cu el pe scenă. Și tata a fost puțin surprins, nu făcea parte chiar din staful de campanie, dar atunci președintele Băsescu a ieșit de mână cu el și a zis: «Și Regele Cioabă este cu noi». Eu, personal, am fost alături de echipa PDL-ului, în județ, în Belgia și în localități unde sunt comunități de romi. Am îndemnat romii să voteze cu președintele Băsescu, a fost o promisiune politică a acestuia“, a declarat Dorin Cioabă.

Este drept că atunci Traian Băsescu a făcut ceea ce fac toți politicienii: a împărțit promisiuni în stânga și în dreapta. O acțiune strict politică, pe care reprezentanții etniei au înțeles-o încă din prima clipă: „A fost o deschidere foarte mare, președintele Băsescu a venit la serbarea noastră de la Horezu, care a fost foarte mediatizată. A fost singurul moment din istoria noastră, la nivel internațional, în care un șef de stat vine în mijlocul unei comunități de romi, la o manifestare a lor, care a luat parte la această manifestare, ceea ce pentru noi a fost un lucru foarte mare. Poate pentru unii a fost un lucru luat în batjocură, poate unii au zis: uite, Băsescu s-a dus pentru voturi, poate chiar pentru voturi a și fost. Dacă stăm să ne gândim, Băsescu a mai marcat un eveniment-record pentru comunitatea de romi, acela că, la căpătâiul tatălui meu, când era depus trupul lui în Sibiu, a venit un președinte de stat“.

„Deșteptul promite…“

Atunci, politicienii PDL au promis toate cele, că doar, deh, nu-i durea gura. Iar rezultatul a fost cel scontat. A recunoscut-o și Cioabă: „Romii au votat toți cu PDL. Dar problema PDL-ului a fost alta. PDL-ul ne-a pus să promitem multe prin sate, la oameni, și după aceea, nu președintele Băsescu, oamenii din PDL ne-au închis telefoanele, n-au mai colaborat cu noi și noi am pierdut foarte mult la capitolul imagine. Apoi, în campaniile noastre, ale partidului, n-am prea mai fost băgați în seamă. Oamenii au zis: «Păi, ați mai venit și ați spus că ne faceți o fântână, ne pavați strada etc.»

De exemplu, am mers la anumite sate din județul Sibiu. În zonele în care locuiesc romii nu mai existau utilități, oamenii mergeau prin noroi, nu aveau apă, curent. Când ne-am dus și am spus: «Uite, președintele, prin oamenii lui din PDL, promite că vă ajutăm, că de data asta va fi bine. Haideți să nu votăm cu alții pentru că președintele Băsescu este mai bun». Noi ne-am implicat foarte mult și ne puseserăm mari speranțe în ceea ce a promis PDL“.

Iar în această privință, Băsescu a fost foarte abil: „În 2009, după ce s-a terminat manifestația din Piața Mare, Băsescu împreună cu staful s-au retras la Împăratul Romanilor, la restaurant. Și acolo a avut loc o recepție, unde și noi am fost invitați. Președintele Băsescu a stat la noi, la masă, și eu acolo i-am spus direct președintelui despre faptul că romii nu sunt reprezentați în județul Sibiu, la Prefectură. (…) În acel moment Băsescu l-a chemat pe Trihenea, prefectul de atunci, și i-a spus: «Ți-l prezint pe noul tău coleg de la prefectură», referindu-se la faptul ca eu să fiu angajatul prefecturii și să mă ocup de romi la județul Sibiu. În acel moment dl Trihenea mi-a zis: «Da, cum să nu… Mâine te prezinți la prefectură». Când m-am dus la prefectură, mi-a spus: «Hai să treacă alegerile, toți suntem agitați, să vedem și loialitatea ta în alegeri». Am fost cu ei în campanie. Când s-a terminat campania și președintele și-a primit noul mandat, dl Trihenea mi-a spus: «Îmi pare rău, dar situația rămâne la fel cum a fost». Dezamăgiri de felul acesta au existat. Cu liderii noștri, în toate județele, PDL-ul s-a purtat foarte urât. Ceea ce n-aș putea spune despre înțelegerile din alți ani cu Iliescu, sau cu ceilalți. N-au fost chiar atât de schimbători precum a fost conducerea PDL-ului. Și, ca dovadă, PDL-ul a și dispărut după aceea“. Da, cu adevărat „deșteptul promite, iar….“

Motiv pentru care, la următorul ciclu electoral, „supușii“ lui Cioabă au schimbat „tabăra“. În octombrie 2014, UNPR a anunțat încheierea unui protocol de colaborare cu Partidul Alianţa Democrată a Romilor (PADR), condus de Dorin Cioabă, protocol privitor la susţinerea candidaturii lui Victor Ponta în campania electorală pentru Preşedinţie. Ghinion: Victor Ponta a pierdut respectivele alegeri.

Traian Băsescu şi Bercea Mondialu

Salba țigănească

După ce romii lui Cioabă și-au epuizat „mesajul electoral“, Traian Băsescu și-a îndreptat atenția către altă „eminență cenușie“ a etniei „conlocuitorilor minoritari“: Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Faptele sunt deja binecunoscute: în 2009, Băsescu a fost invitat la o „serbare câmpenească“ organizată la Costești. Acolo, în văzul întregii comunități, Bercea Mondial a atârnat la gâtul Mariei Băsescu o „salbă țigănească“. De fapt, a fost vorba despre o monedă de aur legată cu un șnur. Ulterior, episodul a fost interpretat în fel și chip, dar niciunul favorabil lui Băsescu. Ulterior, acesta a încercat să motiveze acel episod: „Când intri în mulţime, ai tot felul de riscuri, dar nu poţi să trăieşti izolat ca preşedinte. Eşti rodul votului lor. O spun fără nicio reţinere, am încercat o apropiere de minoritatea asta pentru a nu rămâne izolată“. La scurt timp după acel episod, Președinția a depus acea monedă la Banca Națională. Dar asta nu a mai contat: pentru comunitatea respectivă a fost un fel de semnal că Bercea se află în grațiile președintelui. Astfel că faptul că Mircea Băsescu l-a botezat pe unul dintre copiii familiei lui Mondial a venit aproape ca de la sine. Iar șpaga de 600.000 de euro care l-a trimis pe fratele președintelui la pușcărie a demonstrat, încă o dată, legăturile familiei prezidențiale cu clanul lui Bercea Mondial.

Nicolae Păun a tocat fondurile romilor

Partide „fără număr, fără număr“

Organizarea politică a etniei rome a început imediat după Revoluție, în primele luni ale anului 1990. Primul pas a fost fuziunea primelor structuri de organizare ale minorităţii rome din România: Uniunea Democrată a Romilor și Societatea Romilor din Bucureşti, care l-au ales drept președinte pe Ion Onoriu.

În 1992, Uniunea Democrată a Romilor s-a autodesfiinţat din cauza conflictelor de viziune şi a diferenţelor de abordare a problemelor etniei roma. Atunci, organizația romilor s-a divizat, liderii acesteia înfiinţându-şi organizaţii „personale“: Ion Onoriu, Gheorghe Răducanu și Gheorghe Ivan au preschimbat Societatea Romilor din București în Partida Romilor; Ion Cioabă s-a proclamat „rege internaţional al romilor“, Nicolae
Gheorghe a înființat Federaţia Etnică a Romilor, mai apoi Centrul romilor pentru intervenţie socială şi studii „Romani CRISS“.

Tot Vasile Ionescu a pus și bazele „Fundaţiei Culturale pentru Emanciparea Romilor «Aven amentza»“, preschimbată ulterior în „Centrul Romilor pentru Politici Publice «Aven amentza»“, iar Nicolae Bobu şi Dumitru Ion Bidi au înființat Uniunea Generală a Romilor din România. În anii care au urmat, unele dintre asociațiile romilor au dispărut, altele şi-au trimis reprezentanții în Parlament, în cadrul Grupului minorităților etnice, altele decât cea maghiară, iar unii dintre liderii lor s-au adunat, mai ales, sub sceptrul politic al PSD.

„Teteo, ciordiși cirikliu?“

Anecdota despre „Teteo, ciordiși cirikliu?“ este binecunoscută. Dar, în viața reală, banalul cocoș despre care este vorba acolo a fost înlocuit de bani. Și nu niscai mărunțiș, ci sume imense. În urmă cu vreo câțiva ani, mai mulți dintre liderii de vază ai etniei au ajuns pe mâna DNA, care i-a acuzat de corupție în legătură cu gestionarea unor fonduri europene. Primul dintre aceștia a fost Nicolae Păun, pe care anchetatorii l-au acuzat de „folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei, deturnare de fonduri, spălare a banilor, cumpărare de influenţă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, ori încheierea de tranzacţii financiare, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, folosire, cu rea-credinţă, a bunurilor de care se bucură societatea“. Conform opiniei procurorilor DNA, în perioada 2010-2013 a fost realizat proiectul cu finanţare europeană „Antreprenoriatul social, o şansă pentru comunităţile de romi“, la iniţiativa Asociaţiei Partida Romilor „Pro Europa“, al cărei preşedinte era deputatul Nicolae Păun. „Prin cererea de finanţare s-a stabilit că grupul-ţintă va beneficia de servicii şi activităţi care să conducă la creşterea capacităţii de a participa pe piaţa muncii, la creşterea motivaţiei de a deveni persoane active, la creşterea gradului de informare“, mai afirmau procurorii. Dar asta a fost doar în teorie. DNA susține că „obiectivele proiectului nu au fost realizate, în sensul că majoritatea banilor destinaţi proiectului (77%) au fost folosiţi pentru plata salariilor angajaţilor proiectului, costurile cu personalul angrenat în implementarea proiectului au fost supraevaluate“, iar prejudiciul a fost estimat la 12.384.208,72 lei (10.892.425,43 lei reprezentând fonduri europene şi 1.491.783,29 lei de la bugetul de stat). Acesta a fost doar unul dintre aspectele infracționale puse de către DNA în sarcina lui Păun. Potrivit DNA, un alt proiect al asociaţiei, „Acces pe piaţa muncii – O şansă pentru tine“, finanţat din fonduri europene şi derulat în intervalul 2010-2013, ar fi prejudiciat statul cu 14.866.500 lei (13.327.971 lei din bugetul Fondului Social European şi 1.538.529 lei din bugetul naţional). În cadrul acestui proiect au fost întocmite 17 contracte de împrumut fictive şi retragerea, în baza acestora, din conturile Asociaţia Partida Romilor „Pro Europa“ a sumei de 846.000 lei, sub pretextul restituirii unor datorii inexistente, sumele retrase provenind din plăţile efectuate de Ministerul Fondurilor Europene. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2011-2015, în calitate de preşedinte al Asociaţiei Partida Romilor, Nicolae Păun a plătit lunar sume de bani fixe, în cuantum total de 216.502 lei, deputatului Mădălin Voicu, sub forma unor „plăţi drepturi de autor“, şi a asigurat un salariu în sumă totală de 194.241 lei soţiei acestuia.

Săraci au fost, săraci au rămas

La noi există percepția că, de fapt, etnia țigănească ar fi bogată. Iar ca dovadă, toți invocăm palatele cu turnulețe din tablă, socotite a fi o expresie a parvenitismului, dar și a prostului-gust extins mai peste tot. Dar aceasta este doar o fațadă: „palatele“ aparțin romilor care s-au îmbogățit în nesfârșita noastră tranziție.

În ciuda acestei aparente străluciri, majoritatea etniei trăiește în condiții mizerabile. Fapt menționat și în Raportul ONU din anul 2015, în care se afirmă: „O proporție mare a populației române, în special romii, sunt afectați de sărăcie, dar autoritățile refuză să accepte amploarea sărăciei și a discriminării“. Conform autorităților române, „există o statistică ce vorbește de o puternică reducere a ratei sărăciei în ultimii 10-15 ani, dar, potrivit Băncii Mondiale, aceasta nu este fiabilă“.

Un înalt oficial al ministerului de Finanțe a mers până acolo încât să spună că „România are multe probleme, dar, din fericire, sărăcia extremă nu este una dintre ele“. Dar, deși autoritățile române contestă orice probleme legate de romi, unul dintre oficialii români a afirmat că aceștia sunt „oameni care nu vor să muncească“. Contrar acestei afirmații, ONU consideră că „răspunsul nu este că acești oameni vor să rămână săraci, ci că guvernul nu vrea să joace rolul care îi revine pentru a-i scoate din sărăcie“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.